Incepând cu luna august 2009, ROMPAN- PATRONATUL ROMAN DIN INDUSTRIA DE MORĂRIT, PANIFICAŢIE ŞI PRODUSE FĂINOASE lucreazǎ împreunǎ cu partenerii sǎi la implementarea a douǎ proiecte :

1. CONSOLIDAREA ŞI PROMOVAREA DIALOGULUI SOCIAL LA NIVELUL INDUSTRIEI MORĂRIT-PANIFICAŢIE – DISOPAN, parteneri Federaţia Naţionalǎ a Sindicatelor din Industria Alimentarǎ (F.S.I.A.) şi VAPRO-OVP B.V..
 &n [...]

ROMPAN a participat alǎturi de ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CĂRNII – A.R.C, PATRONATUL NAŢIONAL AL VIEI ŞI VINULUI – P.N.V.V. si FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, A BĂUTURLOR ŞI TUTUNULUI – SINDALIMENTA la semnarea Codului de Bune practici în comerţul cu produse agroalimentare.

Asociaţiile solicitǎ primului ministru, domnul Emil Boc, să îşi asume Ordonanţa de Guvern în forma în care a fost negociată şi agreată în cadrul discuţiilor cu partenerii de dialog social, mediate de MAPDR şi aprobatǎ în şedinţa de Guvern.

De asemenea se solicită ministrului Agriculturii, domnul Ilie Sârbu, să îşi respecte declaraţiile de intenţie şi să susţină prin toate mijloacele promovarea interesului naţional, al agricultorilor şi al industrei alimentare româneşti, convingând Guvernul că proiectul de OUG promovat de MAPDR reprezintă voinţa partenerilor sociali, aşa cum a fost manifestată la repetatele întâlniri mediate de MAPDR.

Agenda de lucru a preşedintelui ROMPAN, domnul Aurel Popescu, din aceasta sǎptǎmanǎ a cuprins printre alte activitǎti importante şi participarea la elaborarea normelor metodologice privind certificatele de depozit - alǎturi de celelalte asociaţii din lanţul cerealier (ADCER, LAPAR) şi de reprezentanţi ai MAPDR şi MFP.

Normele metodologice au fost aprobate în şedinţa de Guvern din data de 15.07.2009, asa cum am anuntat deja.

Programul devine operaţional numai dupa licenţierea depozitelor.

În urma şedinţei de Guvern de miercuri 15 iulie a.c. au fost adoptate normele metodologice pentru Programul „Primul Siloz”.

Astfel, prin aceste norme metodologice de aplicare a programului au fost stabilite condiţiile pentru licenţierea depozitarilor de seminţe de consum şi s-a constituit schema de garantare a certificatelor de depozit pentru a crea posibilitatea utilizării acestora ca garanţie pentru obţinerea de credite de producţie de către producătorii agricoli.

S-a stabilit componenţa Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, acesta urmând a fi formată din reprezentanţi ai ministerului, ai depozitarilor, ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, ai Federaţiei Patronatelor din Industria Alimentară – ROMALIMENTA, ai Comisiei Naţionale de Gradare a Seminţelor de Consum şi un reprezentant al Bursei Române de Mărfuri.

A fost aprobat formatul licenţei de depozit ce urmează a se acorda depozitarilor precum şi cel pentru certificatul de depozit care va fi pus la dispoziţia depozitarilor licenţiaţi şi emis fiecărui producător agricol în calitate de deponent de seminţe de consum.

S-a prevăzut ca în termen de 10 zile de la publicarea Normelor Metodologice, depozitarii care doresc să fie licenţiaţi în anul 2009 să depună la MAPDR cereri scrise în acest sens. Totodată, Ministerului Agriculturii, în termen de maxim 10 zile, va trebui să rezolve toate solicitările referitoare la acreditarea silozurilor.

Au fost agreate organismele de audit constituite din reprezentanţi ai MAPDR şi MFP, care urmează a verifica condiţiile tehnice şi economice pe care trebuie să le îndeplinească depozitarii pentru a fi licenţiaţi de către Minister.

Administrarea schemei de garantare va fi efectuată de către Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA.

A fost aprobată alocarea de la bugetul de stat a sumei de 42 milioane de lei în scopul constituirii sursei iniţiale de funcţionare a schemei de garantare a certificatelor de depozit.

De asemenea, s-a prevăzut obligaţia depozitarilor de a contribui la sursele schemei de garantare cu cote reprezentând 0,5% din valoarea seminţelor de consum pentru care s-au emis certificate de depozit.

A fost prevăzută şi obligativitatea stabilirii de către operatorii economici implicaţi în producerea, depozitarea/stocarea, comerţul, gradarea seminţelor şi Bursa Română de Mărfuri a preţului de despăgubire a seminţelor de consum. Acest preţ de despăgubire să fie publicat săptămânal în media, pentru a fi informaţi toţi producătorii agricoli.

Aceste acte normative au în vedere instituirea unui tratament corect faţă de producătorii agricoli, toţi operatorii implicaţi putând interacţiona pe piaţă în condiţii concurenţiale echitabile şi contribuie la fiscalizarea tranzacţiilor comerciale cu seminţe de consum.

Astfel, producătorii agricoli vor putea să depoziteze produsele cerealiere la silozuri autorizate şi vor primi un certificat de depozit pe care îl vor putea utiliza ca şi garanţie pentru un eventual împrumut bancar.

Sursa: Biroul de presă al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Copiii care mănâncă împreună cu familiile lor de cel puţin cinci ori pe săptămână au obiceiuri alimentare mai sănătoase, potrivit unui studiu recent publicat în revista Journal of Nutrition Education and Behaviour.

Cercetătorii de la Universitatea Minnesota au relevat faptul că adolescenţii care mănâncă de obicei în cadrul acelor "mese zilnice împreunǎ cu familia" beneficiază de o dietă mai sănătoasă, consumând mai multe legume, alimente bogate în calciu, fibre şi nutrimente esenţiale.

Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 677 de tineri, prin intermediul unor chestionare pe care ei au trebuit să le completeze când se aflau în primii ani ai adolescenţei şi pe care le-au repetat cinci ani mai târziu.

"Descoperirea făcută în urma analizei curente, împreună cu descoperirile similare provenind din alte analize comportamentale efectuate pe adolescenţii aflaţi în tranziţie spre primii ani ai vieţii adulte, demonstrează faptul că mesele servite cu regularitate în familie au efecte benefice pe termen lung", a declarat nutriţionistul Teri L. Burgess-Champoux, principalul coordonator al studiului.

In data de 09.07.2009, preşedintele ROMPAN, domnul Aurel Popescu, a participat la o întâlnire alături de ministrul Agriculturii, domnul Ilie Sârbu, şi ministrul Finanţelor, domnul Gheorghe Pogea.

In cadrul şedinţei s-au stabilit următoarele:

-certificatele de depozit pot deveni operaţionale din data de 25.07.2009;

-OUG de modificare a OUG 141/2003 a fost aprobată şi suntem în posesia textului final;

-Imprimeria Naţională va tipări în regim de urgenţă borderouri de achiziţie pentru toate solicitările;

-la intâlnirea din cursul săptămânii viitoare (13.07-17.07.2009) se vor definitiva măsuri de reducere a evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei.

Preşedintele ROMPAN, domnul Aurel Popescu, a participat în data de 6 iulie 2009 la prima şedinţǎ a Comisiei pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare.

Misiunea Comisiei este elaborarerea unei strategii în agricultură, similară celor elaborate de comisiile de la Cotroceni în domeniile educaţie sau sănătate. Din Comisie fac parte membri ai Academiei, cadre didactice, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor din domeniu, ai staţiilor şi institutelor de cercetare.

La prima întrunire s-a stabilit:

In cadrul Forumului World Grain, susţinut la St.Petersburg - Rusia în luna iunie a acestui an, au fost dezbǎtute teme privind instabilitatea preţurilor pe pietele de cereale internaţionale şi securitatea alimentarǎ. In cadrul forumului preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev, a subliniat “situaţia extrem de instabilǎ” a pieţelor alimentare internaţionale.

Medvedev a cerut furnizorilor sǎ îşi coordoneze eforturile pentru a atenua preţurile şi sǎ dezvolte mecanisme pentru a preveni dezechilibrul dintre cerere şi ofertǎ.

“Creşterile preţurilor la alimente în anul trecut a avut impact foarte mare asupra sǎracilor, deoarece aceştia au cheltuit 80% din veniturile lor pe mâncare. Este deci necesar sǎ gǎsim un numitor comun pentru aceastǎ situaţie ”, a afirmat preşedintele rus.

Preţurile pentru materia primǎ au crescut cu 60% între 2006 şi luna iunie 2008. In încercarea de a identifica factorii cheie care determinǎ creşterea preţurilor pe pieţele de produse alimentare, un raport recent al United States Department of Agriculture (USDA) subliniazǎ în mod special rolul scǎderii stocurilor internaţionale de cereale, alǎturi de alţi factori cum ar fi vremea instabilǎ, expansiunea rapidǎ a producţiei de biocombustibili, creşterea consumului de carne, creşterea costurilor din agriculturǎ, politici de protecţie şi contribuţia speculatorilor pe piete.

Astǎzi la nivel internaţional, 1 din 6 persoane suferǎ de foame, directorul general Food and Agriculture Organisation (FAO)- Jacques Diouf- care a vorbit de asemenea la forum, a afirmat cǎ preţurile mari ale alimentelor au cauzat foamete pentru 115 milioane de oameni, iar criza financiarǎ agraveazǎ şi mai mult aceastǎ situaţie.

“Rezultatele preliminare FAO aratǎ cǎ criza economicǎ şi financiarǎ vor determina încǎ 100 milioane de oameni sǎ sufere de foamete”. Directorul general FAO a mai subliniat cǎ rolul sistemului comercial internaţional a jucat un rol important în creşterea preţurilor, ceea ce a determinat o şi mai mare sǎracie şi foamete“, situaţie care trebuie de asemenea schimbatǎ ”.

Potrivit datelor FAO, statele din lumea a treia sunt în situaţia unei crize alimentare şi cer ajutor imediat: 20 state din Africa, 9 state din Asia şi Orientul Apropiat, 2 state din America Centralǎ şi Caraibe.

Referitor la comerţul internaţional, preşedintele rus a subliniat aceleaşi îngrijorǎri “protecţia excesivǎ dauneazǎ dezvoltǎrii sustenabile şi duce la speculǎ în piaţa de cereale” .

Ambiţiile Rusiei în ceea ce priveşte exporturile mondiale de cereale

Discursul premierului Rusiei va alimenta ambiţiile Rusiei privind stadiul internaţional al cerealelor.

Privita ca o armǎ potenţialǎ diplomaticǎ, la fel ca şi energia, Rusia a stimulat constant producţia cerealelor în ultimii ani. Intr-adevǎr recolta record de anul trecut a propulsat Rusia in topul primelor 3 ţǎri exportatoare de grâu.

La forum, D.Medvedev a confirmat ambiţia Rusiei “Rusia intenţioneazǎ sǎ îşi întǎreascǎ poziţia sa pe piaţa internaţionala a cerealelor atât financiar cât şi în sens organizaţional”.

Ministrul rus al Agriculturii doreşte sǎ creascǎ exportul de cereale “de la 20 milioane tone în anul 2009 la 40-50 milioane tone în urmǎtorii 10-15 ani” .

Sursa: www.foodnavigator.com

Modelul „Dozei zilnice recomandate” pare să aibă cele mai mari şanse de a deveni regulament unic european de etichetare a alimentelor. Acesta prevede stabilirea unei valori zilnice recomandate de calorii, pentru un adult cu activitate fizică moderată. În funcţie de acest criteriu, toate alimentele vor avea trecut pe etichetă, pe lângă informaţiile despre conţinutul de grăsimi, zaharuri şi sare, cât la sută din necesarul zilnic de calorii reprezintă porţia respectivă sau cât la sută din necesar reprezintă 100 grame din acel aliment.

Astfel, pentru porţiile mai mici de 100 grame va fi trecut direct procentul aferent cantităţii respective, iar în cazul porţiilor mai mari de 100 grame vor fi trecute valorile pentru acest gramaj, urmând ca fiecare consumator să calculeze aportul nutritiv asimilat în funcţie de cantitatea consumată.

Standardul ar putea fi stabilit la 2.500 kcal/zi pentru un bărbat şi 2.000 kcal/zi pentru o femeie, însă multe voci susţin că metoda este ineficientă deoarece calculul se rezumă doar la valoarea energetică nu şi la conţinutul altor ingrediente. De exemplu, un aliment care acoperă 20 de procente din energia necesară unei zile ar putea avea un conţinut mare de zaharuri sau grăsimi, deci s-ar respecta limita generală, dar s-ar depăşi valorile recomandate pentru aceste ingrediente. De aceea, s-a hotărât ca în dreptul ingredientelor principale să fie trecut şi procentul din doza zilnică recomandată pentru acestea, valori recomandate medical.

România a adoptat deja un asemenea sistem, însă el este opţional şi a fost ales numai de câţiva jucători de pe piaţa alimentară, în a doua jumătate a anului trecut.

E nevoie de un model unic european

Mai mulţi oficiali europeni susţin că, la nivelul comunităţii, industria alimentară trebuie să adopte un singur cod de etichetare, indiferent de ce măsuri au luat până acum guvernele statelor membre. Anunţul a fost făcut  de mai mulţi oficiali europeni care au lucrat la elaborarea unei legi unitare care reglementează ce şi cum trebuie trecute pe etichetă informaţiile nutriţionale. Deşi dezbateri pe acest subiect există de mai bine de un an, reprezentanţii Comisie şi cei ai industriei alimentare şi asociaţiilor de consumatori nu au ajuns la un numitor comun privind alegerea unui model standard. Acum câteva luni s-a vehiculat ideea că va fi stabilit un cadru general pentru piaţa europeană, urmând  ca fiecare stat să adopte un model propriu, dar specialiştii europeni susţin că aşa ceva este imposibil deoarece este împotriva ideilor de „competiţie” şi „piaţă unică”.

Totuşi, în perioada de tranziţie vor fi acceptate şi schemele naţionale, însă din momentul în care legea europeană devine obligatorie, modelele de până acum ar putea fi păstrate doar ca informaţii suplimentare. La nivel european se estimează că foarte puţini producători vor păstra şi modelele suplimentare, deoarece înseamnă costuri mai mari de ambalare, care se vor regăsi în preţul final al produsului.

Etichetarea „semafor” - cel mai popular model

Până acum s-au remarcat câteva modele de etichetare la nivel european, etichetarea „semafor” din Marea Britanie fiind cea mai popularǎ. Aceasta prevede ca alimentele sănătoase să fie însemnate cu verde, cele mai puţin sănătoase - cu galben, iar cele nesănătoase - cu roşu. Astfel, consumatorii ştiu că din alimentele „verzi” pot fi consumate în cantităţi mari, din cele „galbene” pot fi consumate cantităţi moderate, iar cele „roşii” pot fi consumate foarte rar sau deloc. Suedia, Germania şi Franţa sunt ţări europene care au stabilit norme asemănătoare bazate pe culori, considerând că este cel mai simplu sistem de recunoscut de către consumatori, indiferent de gradul lor de educaţie.

Sursa: www.efsa.com

Metoda „semafor” prevede etichetarea alimentelor prin utilizarea culorilor: roşu pentru alimente nesănătoase, galben pentru cele care pot fi consumate cu moderaţie şi verde pentru cele recomandate zilnic. Cumpărătorii spun că acest cod al culorilor îi ajută să ia cea mai bună decizie în cel mai scurt timp, fără să calculeze sau să compare produse şi gramaje.

Consumatorii europeni vor să cumpere alimente etichetate după metoda culorilor semaforului pentru că e aceasta metoda este cea mai simplă şi eficientă. Astfel, deşi specialiştii din Parlamentul European (PE) au promovat intens metoda Dozei Zilnice Recomandate, care presupunea un calcul al cantitǎţii elementelor nutritive dintr-un anumit produs, raportatǎ la o valoare fixă a caloriilor recomandate pentru femei şi bărbaţi, consumatorii resping acest sistem pe motiv că ar fi confuz şi complex. Concluziile aparţin unui studiu european, care a fost derulat după ce oficialii din PE au amânat cu şase luni votarea legii prin care era promovat un sistem unic de etichetare la nivel comunitar.

Consumatorii spun că este cel mai simplu să îşi facă o dietă echilibrată doar pe baza acestui cod al culorilor, care poate fi înţeles de toată lumea, indiferent de educaţie sau zona geografică. În plus, cercetătorii au observat că intenţia cumpărătorului aflat la raft este de a alege alimentele cu eticheta marcată cu verde şi a le ignora pe cele cu roşu. Cercetătorii spun că adoptarea unui cod al culorilor ar fi utilă pentru că producătorii vor fi interesaţi să pună pe piaţă alimente cât mai sănătoase, altfel riscând să rămână cu stocuri mari nevândute.

Specialiştii europeni îl consideră prea simplist

Schema de etichetare „semafor” este apreciat de către consumatori şi pentru că îi ajută să ia o decizie rapidă, fără să piardă timpul citind etichete, calculând şi comparând produsele în funcţie de gramaj şi valoare nutritivă. Metoda a fost dezvoltată şi adoptată în Marea Britanie, însă popularitatea ei a depăşit graniţele ţării. În primele trei luni de la implementare, britanicii au constatat că marile lanţuri de magazine au vândut cu 30% mai multe alimente sănătoase, comparativ cu o perioadă anterioară similară, şi asta doar pentru că aveau eticheta înverzită.

Deşi este popular, codul culorilor nu a fost acceptat de specialiştii europeni pentru că ar simplifica prea mult problematica nutriţiei, deşi şi-a dovedit eficienţa şi în alte state ale Uniunii. La un moment dat s-a vorbit chiar de adoptarea simultană a schemei „semafor” şi a dozei zilnice recomandate, însă industria alimentară a respins această propunere pentru că ar presupune costuri prea mari.

Cum legea etichetării ar putea fi votată abia peste şase luni şi ar putea deveni obligatorie abia din anul 2012, fiecare stat membru îşi păstrează libertatea de a alege sau dezvolta un sistem propriu de etichetare a alimentelor.

Sursa: www.efsa.ro

In data de 29.06.2009 preşedintele ROMPAN, domnul Aurel Popescu, a participat Guvernul Privat la o dezbatere pe tema agriculturii româneşti, organizatǎ de Bussines Standard, în care s-a discutat despre:

Guvernul Privat a luat la cunoştinţǎ aceste propuneri, urmând sǎ ia mǎsuri ferme pentru reducerea evaziunii fiscale.

Context

Recomandǎrile Confederaţiei din Industria AgroAlimentarǎ (CIAA) pentru schema voluntarǎ de etichetare comunǎ a valorii nutriţionale, lansate în anul 2006, se bazeazǎ pe exprimarea informaţiei nutriţionale per porţie. Pentru a facilita aplicarea schemei, Sectorul Alimentar European a fost de acord sǎ stabileascǎ porţii pentru categoriile de alimente.

Directiva 90/496/EEC privind etichetarea nutriţionalǎ cere ca informaţia nutriţionalǎ sǎ fie precizatǎ per 100g sau 100ml. CIAA considerǎ cǎ aceastǎ adoptare ajutǎ consumatorii sǎ compare energia şi conţinutul nutriţional al diferitelor alimente. In plus producǎtorul inscripţioneazǎ pe eticheta produsului alimentar prin schema Cantitǎţii Zilnice Estimate (CZE) informaţii per porţie şi informaţii referitoare la energia şi cantitatea de nutrienţi care ar trebui consumatǎ. Aceaste informaţii sunt deosebit de folositoare dacǎ media porţiei consumate este mai micǎ sau mai mare de 100g sau 100ml.

Obiective

Scopul schemei CZE este de a oferi proactiv informaţii consumatorilor cu privire la aportul energetic şi nutritiv oportun referitoare la produsul alimentar, într-o manierǎ plauzibilǎ, care este atât realistǎ, cât şi rezonabilǎ. Aceastǎ informaţie le va da şansa sǎ facǎ alegeri corecte.

Definiţie

O porţie reprezintǎ cantitatea dintr-un aliment sau bǎuturǎ care este de aşteptat sǎ fie consumatǎ de un individ o datǎ. O porţie de produs care nu este consumat ca atare (de ex. grǎsimi şi uleiuri folosite la gǎtit sau reţete) este un reper care ajutǎ consumatorii sǎ coreleze aceastǎ cantitate cu conţinutul nutriţional (de ex. o lingurǎ de supǎ).

Porţia se aplicǎ produselor vândute în ambalaje multi-pack (de ex. o cutie de îngheţatǎ).

Producǎtorii determinǎ porţia produselor preambalate individual sau în porţii unitare ţinând seama de o serie de factori cum ar fi constrângerilor tehnologice, consideraţiile nutriţionale, modelele de consum din diferite State Membre.

Criterii aplicate

Sectorul Alimentar European a stabilit porţiile luând în considerare mai mulţi factori, de exemplu date privind aportul zilnic, densitatea produsului, politica de fortificare, oferirea de informaţii consumatorilor, creşterea numǎrului de oportunitǎţi pentru flexibilitatea consumatorilor, ocaziile şi modelele de consum din cele 27 State Membre.