Proiectul a folosit o făină de grâu neînălbită furnizată de trei firme diferite. Au fost realizate două probe experimentale în scopul de a evalua efectul ozonului asupra făinii şi asupra calităţii pâinii.

In primul experiment făina a fost ozonizată cu 1500 ppm timp de 4, 5, 9, 18, 27, 36 şi 45 minute. In cel de al doilea experiment, făina tratată cu ozon la 1500 ppm timp de 45 minute a fost adăugată la făina netr [...]

Aminofosfolipidele şi lecitina comercială din ouă şi soia pot reduce formarea acrilamidei, potrivit unei noi cercetări.

In cadrul acestei cercetări s-au studiat lecitina din ouă şi soia, fosfatidiletanolamina şi etanolamina. Potrivit rezultatelor publicate în revista Food Chemistry acestea pot reduce semnificativ formarea acrilamidei printr-un model simplu.

“Toate aceste rezultate relevă faptul că lecitina poate fi [...]

Conform previziunilor realizate de USDA (United States Department of Agriculture), producţia mondială de grâu pentru campania agricolă 2010/2011 este estimată la circa 643 milioane tone, în uşoară diminuare faţă de previziunile precedente şi mai ales în scădere cu 5% faţă de producţia campaniei agricole 2009/2010, încheiată de puţin timp.

In scădere se află mai ales producţia rusă care coboară la 42,5 mi [...]

Concluziile unui studiu Mintel relevă că trendurile alimentare sunt influenţate de îmbătrânirea forţei de muncă, bărbaţii care fac cumpărături pentru familie şi obezitatea care trebuie luată în considerare.

Potrivit Mintel aceste 3 trenduri alimentare vor afecta luarea de decizii în industria alimentara în anul 2011.

            Dintre megatrendurile id [...]

Expoziţia internaţională de echipamente şi produse din domeniul agriculturii, zootehniei şi industriei alimentare s-a desfăşurat în perioada 10-14 noiembrie 2010 la Romexpo Bucureşti.

Expoziţia a reunit anul acesta aproximativ 585 firme din agricultură şi industria alimentară.

Pentru a facilita contactele de afaceri, vizitarea şi identificarea domeniilor de interes, Indagra a fost structurată pe saloane temati [...]

Cu ocazia desfăşurării Expoziţiei internaţionale de produse şi echipamente din industria alimentară INDAGRA - FOOD 2010 vă aşteptăm să ne vizitaţi la standul nr.21 din Pavilionul 14 în cadrul centrului expoziţional Romexpo.

Expoziţia se desfăşoară în perioada 10-14 noiembrie 2010 având programul de vizitare 10-13 noiembrie 10.00-18.00, 14 noiembrie 10.00-16.00

IndAgra Food 2010 va reuni tematica salonului de industrie alimentară (maşini, utilaje şi tehnologii pentru: prelucrarea cărnii, prelucrarea laptelui, prepararea produselor de panificaţie, a pastelor făinoase şi a produselor de cofetărie, aparatură de laborator, sisteme de cântărire, produse alimentare: carne şi produse din carne, produse de panificaţie, paste făinoase, produse de cofetărie, produse lactate, legume, fructe, conserve, miere şi produse apicole, uleiuri şi grăsimi vegetale), cu cea a saloanelor: Proshop – salon specializat pentru dotarea magazinelor, prezentarea mărfurilor şi promovarea vânzărilor, Eco Agricultura - salon de produse ecologice şi Piscicultura. Salonul de vinuri şi Salonul de băuturi vin să întregească tematica expoziţiei.

Avem convingerea că prezenţa la acest important eveniment , fie ca expozant, fie ca vizitator, va deschide noi perspective de afaceri companiei Dumneavoastră prin:

• vânzarea de produse şi echipamente şi semnarea de noi contracte;
• explorarea şi pătrunderea pe noi pieţe şi sectoare din domeniu;
• stabilirea de noi contacte de afaceri;
• identificarea de noi distribuitori şi agenţi de vânzare;
• creşterea vânzărilor pentru sezonul 2010.

Vă aşteptăm la IndAgra Food şi vă dorim mult succes în afaceri!

Emulsifianţii, enzimele şi hidrocoloizii au acaparat piaţa aditivilor în ultimii 5 ani, potrivit unui raport Leatherhead, în timp ce creşterea cererii pentru ingrediente pentru alimentele funcţionale este semnificativă.

In cea de-a 4-a editie a raportului Key Players in the Global Additives Industry (Jucători importanţi pe piaţa mondială a aditivilor), Leatherhead estimează că piaţa globală a aditivilor alimentari a fost de 25,44 miliarde de dolari în anul 2009, cu 11% mai mult faţă de anul 2005.

Vânzările de emulsifianţi, hidrocoloizi şi enzime sunt identificate ca fiind duble faţă de anul trecut. Hidrocoloizii reprezintă 17% din cota de piaţă, iar dintre aceştia gelatina şi pectina au cea mai mare creştere a vânzărilor, fiind folosiţi în toată lumea. Au apărut noi oportunităţi în ceea ce priveşte trendurile pentru sănătate şi bună dispoziţie, în special pentru reducerea consumului de zahăr, sare şi grăsimi din alimente.

Emusifianţii reprezintă 7% din cota de piaţă şi înlocuitorii de grăsime au un succes particular.

Cel mai utilizat emulsifiant este lecitina, care poate fi folosit în combinaţie cu alte ingrediente derivate din soia.

Enzimele sunt incluse la “altele”, o categorie cu o pondere de 15% din cota de piaţă a vânzării de aditivi. Creşterea vânzărilor este datorată în principal fabricarii noilor produse în industria de panificaţie şi industria berii, iar cererea cea mai mare vine din Asia. Pe de altă parte, Leatherhead recunoaşte faptul că enzimele care au ca sursă de provenienţă organismele modificate genetic reprezintă o ameninţare potenţiala pentru industria alimentară datorită percepţiei negative a consumatorilor.

Tendinţe naturale şi sănătoase

Sectorul aromelor rămâne cel mai bine cotat, cu vânzări de peste 6,77 miliarde dolari, reprezentând o pondere de 27%. Atât în cazul aromelor, cât şi în cel al coloranţilor (care reprezintă 5% din cota de piaţă) rata creşterii pentru cele naturale a depăşit cu mult pe cea pentru arome şi coloranţi sintetici sau artificiali.

Acest lucru reflectă o preocupare pentru alimente naturale şi cu valoare adaugată pentru sănătate.

Ingredientele pentru alimente funcţionale - care se crede că ar contribui la îmbunătăţirea sănătăţii – şi suplimentele dietetice au avut încasări de 5,52 miliarde de dolari în anul 2009, iar dintre acestea proteinele din soia şi izoflavonele, acizii graşi omega 3 , probioticele şi prebioticele fiind cele mai bine vândute.

Companii

Raportul identifică cei mai mari jucători de pe piaţa din sectorul ingredientelor pentru alimente. Cargill este în top, urmat de BASF şi Archer Daniel Midland, deşi vânzările pentru ultimele 2 companii includ produse fără aditivi. Asocciated British Foods and Aijnomoto completează acest top-5.

www.foodnavigator.com

Cercetătorii B.Nasehi, S.A.Mortazavi, S.M.A. Razavi, M.N.Mahallati şi R.Karim au studiat efectele făinii de soia nedegresate (FFSF) (0-27 g/100 g) şi a condiţiilor de extrudare asupra fierberii şi asupra culorii spaghetelor. Rezultatele au fost publicate în International Journal of Food Science and Nutrition (60, Supl.4) cu titlul "Optimizarea condiţiilor de extrudare şi formularea spaghetelor îmbogăţite cu făină de soia nedegresată asupra comportamentului la fierbere şi asupra culorii".

Procesul a fost condus cu o viteză de 10 - 40 rpm şi cu circularea apei la o temperatură cuprinsă între 35º şi 70ºC. Adaosul de FFSF provoacă o diminuare a timpului de fierbere, a intensităţii şi a nuanţelor.

Temperatura şi viteza presei nu au avut efecte semnificative asupra fierberii şi asupra culorii. In orice caz, interacţiunile între temperatura şi viteza de extrudare şi componente au un uşor efect sinergic asupra caracteristicilor spaghetelor. De asemenea, interacţiunile între componente şi temperatura apei au exercitat un efect negativ asupra culorii.

Analiza datelor a demonstrat că atât comportamentul la fierbere cât şi culoarea rezultă optimizate cu dozele de 56,9 g/100 g făină de grâu, 12,1 g /100 g FFSF şi 31 g /100 g apă, la viteza de extrudare de 40 rot/min şi la temperatura de 35ºC.

Sursa: Tecnica molitoria an 61, nr.4, aprilie 2010, p.414

Cercetătorii belgieni C.Bruneel, B. Pareyt, K.Brijs şi J.A.Delcour au publicat rezultatele studiului lor privind impactul reţelei proteice asupra proprietăţilor de frământare şi de fierbere a pastelor făinoase uscate în revista Food Chemistry (120, n.2).

Glutenul şi amidonul făinii grifice din grâu dur, împreună cu condiţiile de prelucrare, determină comportamentul la fierbere a pastelor făinoase. Această lucrare a studiat dacă, pentru a avea bune proprietăţi senzoriale, este necesar ca reţeaua proteică permanentă să se formeze în timpul uscării sau chiar în timpul fierberii. Comportamentul la fierbere a unui eşantion de 16 spaghete a fost corelată cu nivelurile de SDSEP (proteină care se poate extrage cu sodiu dodecilsulfat), la temperaturile de gelatinizare a amidonului. Nivelurile de SDSEP în produsele uscate şi fierte variază între 31 şi 56% cu, respectiv, de la 12 la 21% conţinut proteic total. Spaghetele de cea mai bună calitate au niveluri relativ mai mari de SDSEP în produsele uscate, temperaturi scăzute de gelatinizare a amidonului şi putere slabă de gelifiere. Spaghetele de calitate inferioară au niveluri mai mici de SDSEP şi temperaturi mai ridicate de gelatinizare.

Aceste rezultate confirmă că pastele făinoase de calitate superioară derivă dintr-un grad optim de polimerizare proteică în timpul uscării şi/sau a fierberii succesive.

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr.4, aprilie 2010, p.413

In data de 3 noiembrie 2010 a avut loc o întâlnire a membrilor Consiliului Director ai Rompan cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru discutarea problemelor grave din activitatea producătorilor din industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost reprezentat de o delegaţie condusă de domnul ministru Valeriu Tabără şi din care au mai făcut parte :

Adrian Rădulescu - secretar de stat, Daniela Ciurcă - Director General, Tatiana Preda - Director General Adjunct, Vaida Gheorghe - Director de cabinet.

Agenda care a stat la baza întâlnirii a fost următoarea:

1. Discutarea balanţei de grâu a anului 2010 “Tendinţe şi evaluarea posibilităţii aprovizionării cu grâu a morilor în perspectiva perioadei de sărbători şi a iernii ce urmează”.

In urma discuţiilot a reieşit că se va face o consultare de către conducerea MADR cu reprezentanţii fermierilor şi a deţinătorilor de grâu pentru a se găsi metode de impulsionare şi revitalizare a pieţei cerealelor.

Problema va fi reluată pentru soluţionare în perioada imediat următoare.

De asemenea, vor fi reactivate şi organizaţiile interprofesionale pentru realizarea acestui tip de discuţii în cadrul filierei pe produs.

2. Escaladarea fără precedent a evaziunii fiscale în domeniu;căi de combatere a acestui flagel.

Părţile au convenit că sunt necesare măsuri active pentru diminuarea evaziunii fiscale din domeniu. Deşi reprezentanţii Rompan au arătat că reducerea fiscalităţii este calea cea mai bună pentru a avea succes, conducerea MADR arată că în perioada următoare, datorită unor constrângeri bugetare, acest lucru nu se poate realiza pentru moment.

S-a convenit să se elaboreze un act normativ care să reglementeze activitatea pe filiera grâu-făină-pâine cu implicarea unui colectiv care să includă un număr larg de specialişti.

De asemenea, dl. ministru Valeriu Tabără va încerca obţinerea avizului Comisiei europene pentru aplicarea Ordonanţei nr. 54/2010 privind taxarea inversă pentru cereale, inclusiv pâine.

3. Legea pâinii : promovarea unui act normativ care să pună ordine în fabricarea şi comercializarea produselor de panificaţie.

Prin promovarea acestui act normativ vor fi reglementate toate segmentele ce prelucrează cereale, inclusiv partea comercială.

La elaborare vor fi implicaţi, alături de specialişti din cadrul MADR, ASAS, ANSVSA, ANPC şi experţi din cadrul Rompan.

4. Nivelul absorbţiei fondurilor europene în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase; perspective pentru aniii 2011-2013.

S-a acceptat de conducerea MADR modificarea Ghidurilor solicitanţilor pe baza observaţiilor de până acum şi s-a convenit că banii rămaşi neconsumaţi să fie consumaţi în sectoare prioritare, depozitarea cerealelor, morăritul şi prelucrarea secundară a cerealelor făcând parte dintre acestea.

5. Diverse

S-au discutat aspecte legate de necesitatea realizării unui protocol între Ministerul Sănătăţii-ANSVSA-ANPC prin care să se delimiteze competenţele de control pentru a se evita suprapunerile. MADR se va implica în realizarea acestui protocol.

S-au discutat aspecte legate de trasabilitatea cerealelor, de modificarea Legii 321/2009.

In final, conducerea MADR şi membrii Consiliului Director al Rompan au convenit să organizeze în perioada următoare noi întâlniri prin care problemele sectorului nostru de activitate să poată fi rezolvate în timp util.

 In timp ce producătorii de alimente s-au concentrat pe îmbunătăţirea texturii şi a gustului produselor aglutenice, ei ar trebui să îmbunătăţească de asemenea şi profilul nutriţional, afirmă Shelly Case dietetician şi autor al volumului "Dieta aglutenică: Un ghid complet". Ea a susţinut o prelegere în septembrie 2010 sponsorizată de Grain Food Foundation în cadrul Expoziţiei Internaţionale pentru Industria Panificaţiei din Las Vegas.

           Potrivit Packaged Facts piaţa produselor aglutenice ar putea depaşi 2,6 miliarde dolari până în anul 2012. Grâul şi alte câteva cereale conţin gluten, iar persoanele cu celiachie trebuie să evite glutenul.

          Multe produse aglutenice conţin făină albă de orez, mălai, amidon din cartof. Comparativ cu făina albă îmbogăţită şi făina albă integrală, aceste alternative pot fi sărace în proteine, fibre, fier, calciu şi alte vitamine şi minerale, afirmă Shelly Case.

          O serie de studii au analizat statutul nutriţional al persoanelor care urmează o dietă bazată pe produse aglutenice.

          Mulţi producători nu îmbogăţesc produsele aglutenice deşi legislaţia din USA şi Canada permite acest lucru. Ovăzul pur necontaminat este un ingredient aglutenic sănătos deoarece cercetările au demonstrat că majoritatea persoanelor celiace nu sunt afectate de ovăzul necontaminat.

          In cadrul evenimentului au avut intervenţii şi Glenn Gaesser -  profesor la Univeristatea de Stat Arizona şi Sylvia Melendez-Klinger dietetician.

         Dr Gaesser a spus că în ciuda percepţiei, carbohidraţii şi zaharurrile sunt asociate invers proporţional cu greutatea corporală. Pentru a-şi susţine punctul de vedere a citat surse din Revistele pentru obezitate, Jurnalul American pentru Nutriţie Clinică şi Asociaţiei Medicale din America.

         Intr-unul dintre studii, cei care au consumat cele mai puţine cereale integrale au avut în medie un indice al masei corporale de 26,7 în timp ce aceia care au consumat cereale integrale au avut în medie un indice al masei corporale de 25,8. In ceea ce priveşte consumul de cereale rafinate, cei care au consumat o cantitate redusă au avut în medie un indice al masei corporale de 25,8, în timp ce aceia care au consumat cea mai mare cantitate au avut în medie un indice al masei corporale de 26,1. Inlăturând din dietă cerealele rafinate o persoană ar putea slăbi 0,6 kg/an, dar aceştia vor fi încântaţi? Probabil că nu – este de părere Dr.Gaesser.

Controlul porţiilor este o problemă pentru populaţia spaniolă afirmă Melendez-Klinger care crede că subvenţionarea cerealelor integrale, a cerealelor îmbogăţite şi a fructelor şi legumelor proaspete pentru consumul în şcoli va avea impact asupra sănătăţii populaţiei spaniole în acelaşi mod ca şi anunţurile televizate.

          Femeile din Spania trebuie să acorde mai mare atenţie conţinutului de acid folic al cerealelor îmbogăţite, pentru că acidul folic previne apariţia defectelor tubului neural la nou-născuţi, femeile spaniole fiind de 1,5-3 ori mai predispuse să nască copii cu deficienţe ale tubului neural.

www.bakingbusiness.com

Ştiinţa lucrurilor foarte mici a revoluţionat industria alimentară cu idei măreţe – dar industria trebuie să ştie cum să prezinte nanotehnologia consumatorilor astfel încât dezvoltarea produselor alimentare să nu fie încetinită.

Câteva dintre beneficiile potenţiale ale nanotehnologiei sunt: metode mai eficace de detectare a patogenilor, o mai bună stocare a micronutrienţilor, durata de viaţa mai lungă, dar cercetătorii afirmă că încă trebuie convinsă industria şi mai ales consumatorii că aplicarea nanotehnologiei este sigură pentru folosirea în industria alimentară. In ceea ce priveşte consumatorii aceştia au o anumită reticenţă pentru aplicarea nanotehnologiei care nu va putea fi înlaturată niciodată.

Totuşi, pe măsură ce ştiinţa demonstrează siguranţa aplicării nanotehnologiei, industria alimentară ar trebui să ia în calcul aplicarea ei, dar multe companii mari abordează această ştiinţă timid, aşteptând să vadă eventualele efecte, fapt care ar putea conduce la eşecul aplicării nanotehnologiei în scopul beneficiilor aduse alimentelor şi consumatorilor.

Invăţând de la subiectul Organismele modificate genetic

La o conferinţă recenta a Institutului de Tehnologii Alimentare (Institute of Food Technologists - IFT), reprezentanţii industriei alimentare au discutat despre cum se poate evita o noua controversă în ceea ce îi priveşte pe consumatori, având în vedere lecţia primită de la dezbaterea subiectului privind organismele modificate genetic. Unii afirmă că nu ar trebui să amintească despre faptul că se foloseşte nanotehnologia în industria alimentară, dar acest lucru ar însemna o greşeala enormă.

In prezent agitaţia consumatorilor cu privire la nanotehnolgie este ca o furtună într-un pahar cu apă, dar ascunzând folosirea acestei ştiinţe la prelucrarea alimentelor, acest lucru ar conduce la un dezacord total din partea consumatorilor şi conflictul, la fel ca în cazul organismelor modificate genetice, nu va putea fi stins.

Există paralele evidente între nanotehnologie şi modificarea genetică a culturilor, utilizarea organismelor modificate genetic a promis o serie de beneficii potenţiale pentru alimente identificate prin noi metode ştiinţifice, iar consumatorii care nu au fost familiarizaţi cu evoluţia ştiinţei au fost îngrijoraţi.

Apărătorii nanotehnologiei afirmă frecvent că nanotehnologia ar trebui să se concentreze în primul rând pe beneficiile aduse consumatorilor, însa care anume? Vor fi ele de ajuns? In acest moment toţi tatonează acest subiect nedorind să vorbească despre nanotehnologie prea curând.

O metodă bună pentru aflarea părerii consumatorilor privind beneficiile nanotehnologiei asupra sănătăţii siguranţei alimentare este implicarea acestora în dezbaterile publice.

Companiile ar trebui să continue cercetarea în domeniu pentru a evita sugerarea faptului că producerea alimentelor are aspecte ascunse şi ar trebui realizat un registru de nanomateriale disponibile. Cel mai recent registru este Proiectul despre nanotehnologie publicat de Washington Woodrow Wilson International Center pentru şcolari, în care sunt regăsite 93 de alimente sau produse conexe industriei alimentare, majoritatea din domeniul ambalajelor.

Există înca mari obstacole în ceea ce priveşte ştiinţa nanotehnologiei, inclusiv definirea ei, însă trebuie alocate în continuare resurse materiale şi umane pentru noi descoperiri.

www.nutraingredients.com

Cercetătorii francezi au publicat în revista Food Chemistry (vol.119, nr.4) rezultatele unui studiu privind influenţa inulinei asupra indicatorilor cinetici şi fizico-chimici ai formării de compuşi volatili în timpul procesului de panificaţie datorită utilizării unui dispozitiv inovator de extracţie în linie.

Studiile cineticii au fost realizate pentru a urmări dezvoltarea proprietăţilor fizice ale cojii şi formarea compuşilor volatili responsabili de aroma pâinilor cu diverse cantităţi de inulină. S-a demonstrat că inulina accelerează formarea cojii pâinii şi reacţia Maillard: aceasta permite obţinerea de pâini cu o calitate asemănătoare cu cea a pâinilor preparate fără îmbogăţire, dar într-un timp mai scurt. Au fost determinate corelaţiile între proprietăţile cojii şi cantitatea de compuşi volatili datoraţi reacţiei Maillard.

S-a demonstrat că activitatea apei din coajă, umiditatea şi claritatea ar putea fi buni indicatori ai reacţiei Maillard în timpul procesului de panificaţie.

Conform cercetătorilor, adaosul de fibre, în special cele solubile, cum ar fi inulina şi oligofructoza, la produsele alimentare ar putea ajuta la prevenirea bolilor, precum infecţii intestinale, cancer colono-rectal, obezitate, boli cardiovasculare şi diabet tip II.

Tecnica molitoria, an 61, nr.8, august 2010, p.920

Un nou studiu efectuat de cercetătorii Svetlana Bialkova şi Hans van Trijp de la Universitatea Waganingen din Olanda concluzionează că modalitatea cea mai bună prin care o etichetă nutriţională atrage atenţia este ca ea să fie supradimensionată, monocoloră şi să apară mereu în acelaşi loc pe suprafaţă ambalajului.

Intrebarea despre modalitatea cea mai bună de comunicare a informaţiilor nutriţionale a alimentelor reprezintă o chestiune curentă, având în vedere faptul că se dezbate de către instituţiile europene abilitate un Regulament referitor la informaţiile nutriţionale despre alimente.

O serie de probleme au creat contradicţii cum ar fi unde şi cum ar trebui postate informaţiile pe suprafaţa ambalajelor.

Cercetătorii sunt constienţi ca puţini consumatori analizează etichetele nutriţionale atunci când îşi fac cumpărăturile, ceea ce indică o obstrucţie în calea furnizării informaţiilor.

Pentru realizarea studiului publicat în Jurnalul Elsevier Food Quality and Preference, cercetătorii au investigat ce anume atrage atenţia consumatorilor la o etichetă a unui produs alimentar.

Ei au folosit paradigma de căutare vizuală pentru a testa un număr de ipoteze pe un grup de 24 de participanţi cu vederea normală bicoloră:

• performanţa mai bună când este prezentă doar o etichetă
• performanţa mai bună când sunt prezente 2 etichete în loc de una
• atenţia este captată mai repede când dimensiunea etichetei este mai mare
• atenţia este captată mai repede când aceeaşi etichetă este postată în acelaşi loc ca pe ambalajele anterioare

Participanţii au detectat prezenţa unui logo indicând valorile nutriţionale şi modalitatea în care cantitatea zilnică estimata (CZE) trebuie indicată monocolor sau policolor. Apoi au identificat prezenţa a 2 logo-uri postate unul lângă altul.

Participanţii au răspuns cât mai repede posibil apăsând unul din 2 butoane.

Cercetătorii au concluzionat: “Atenţia a fost captată mai repede şi mai exact când eticheta a fost prezentă mai degrabă decât dacă a fost absentă, cu dimensiuni mari şi culoare monocromă faţă de policromă”.

De asemenea când tipul şi locul etichetei nu s-a schimbat s-a identificat o performanţă mai bună.

“Rezultatele au demonstrat că ipotezele referitoare la dimensiuni, culoare, familiaritate în ceea ce priveşte eticheta şi locaţia ei pe partea din faţă a ambalajului reprezintă factorii determinanţi pentru captarea atenţiei consumatorilor. Aceste cercetări sunt cruciale în înţelegerea informaţiei de pe eticheta de către consumatori şi deci a impactului informaţiei nutriţionale asupra alegerii alimentelor benefice sănătăţii” conchid cercetătorii.

EFSA, autoritatea europeană pentru siguranţa alimentară, a publicat raportul său anual, care oferă o panoramă a reziduurilor de pesticide în produsele alimentare relevate în Uniunea Europeană în 2008 şi evaluează expunerea consumatorilor europeni la aceste reziduuri prin dietă.

Raportul – care poate fi descărcat gratuit, în limba engleză, din pagina web www.efsa.europa.eu – evidenţiază că 96,5% din probele analizate respectă nivelurile maxime de reziduuri (LMR) de pesticide admise legal în produsele alimentare în UE.

Comunicarea susţine că 3,5% din toate probele analizate depăşesc nivelurile maxime de reziduuri admise legal; în 2007 acest procent era de 4,2%. In total au fost analizate peste 70.000 de mostre din aproape 200 de tipuri diverse de produse alimentare pentru a testa prezenţa sau absenţa reziduurilor de pesticide.

In ceea ce priveşte filiera cerealelor, în 2008 a fost examinat orezul, în 2009, grâul iar în 2010 secara/ovăzul. Metodele de monitorizare aplicate de Statele membre ale UE permit individualizarea a până la 862 de pesticide diverse.

Reziduurile de pesticide peste nivelurile maxime admise au fost identificate cu cea mai mare frecvenţă în alimentele importate din ţări care nu aparţin UE (7,6%), comparativ cu produsele care proveneau din ţări ale UE (2,4%).

Conform rezultatelor programului coordonat de Uniunea Europeană pentru pesticide, elaborat pentru a colecta date comparative pentru toate statele membre, faţă de anul trecut procentul probelor fără reziduuri de pesticide a crescut. In 2008 probele fără reziduuri au atins 62,1% din cele controlate, în timp ce în anii 2005 – 2007 numai un procent cuprins între 52,7 şi 58,0% din probe nu conţinea reziduuri de pesticide.

Din 2 062 mostre de alimente pentru copii, 76 conţineau urme de pesticide, în timp ce limitele legii au fost depăşite în numai 4 eşantioane (0,2%). Legislaţia europeană în materie este foarte restrictivă şi impune a nu se depăşi un reziduu de 0,01 mg/kg pentru orice pesticid.

In ceea ce priveşte produsele biologice, LMR au fost depăşite în 0,9% din probele analizate.

Legislaţia UE admite folosirea numai a unui număr foarte limitat de pesticide în producerea de alimente biologice. Nu există LMR specifice pentru produsele biologice; se aplică aceleaşi LMR folosite pentru produsele tradiţionale.

Raportul cuprinde şi evaluări privind siguranţa pentru sănătatea consumatorilor.

www.efsa.europa.eu

Food Standard Agency (FSA) se consultă cu industria alimentară din Marea Britanie în ceea ce priveşte propunerile pentru schimbarea legislaţiei aditivilor alimentari în Uniunea Europeană (UE) pentru a se asigura că toţi aditivii alimentari folosiţi în prezent în industria alimentară sunt incluşi pe noile liste.

Modificarea legislaţiei propusă de Comisia Europeană (CE) are scopul simplificării legislatiei existente si nu pe acela de a adăuga noi aditivi sau întrebuinţări auxiliare ale acestora.

“Legislaţia curentă este dezordonată şi dificil de înţeles şi parcurs pentru industrie. Ceea ce încearcă CE este să simplifice modul de verificare a aditivilor pe care industria intenţionează să îi folosească”, a afirmat purtătorul de cuvânt al FSA.

Noua listă

Legislaţia europeană curentă pentru aditivii alimentari constă în 3 directive specifice pentru coloranţi (Directiva 94/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 iunie 1994 privind coloranţii autorizaţi pentru utilizarea în produsele alimentare), îndulcitori (Directiva 94/35/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie utilizaţi în produsele alimentare) şi alţi aditivi (Directiva 95/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii). Conform propunerilor regulamentului, aditivii ar trebui transferaţi din aceste 3 directive în anexa nr. II a Regulamentului nr.1333/2008.

CE a clasificat aditivii alimentari în 16 categorii diferite şi deja s-a consultat informal cu asociaţiile comerciale industriale şi cu statele membre UE asupra modificărilor propuse.

FSA solicită industriei alimentare din Marea Britanie comentarii asupra clasificării realizate, precum şi comentarii referitoare la descrierea categoriilor de alimente pentru care pot fi utilizaţi aditivii.

Noua legislaţie va fi adoptată în ianuarie 2011 şi se aşteaptă să intre în vigoare începând cu vara anului viitor.

Sursa: www.foodnavigator.com

Adăugarea amidonului din manioc în aluatul din făină de sorg ar putea îmbunătăţi anumite caracteristici negative ale pâinii aglutenice obţinute din făină de sorg, potrivit cercetătorilor.

In noul studiu publicat în LWT – Food Science and Technology, se afirmă că adăugând 50% amidon din manioc la pâinea obţinută din făină de sorg s-a obţinut cel mai bun miez din punct de vedere al proprietăţilor tehnologice, îmbunătăţindu-se calitatea nutritivă a pâinii aglutenice.

Cereală straveche

Sorgul este una dintre ele mai străvechi cereale cunoscute şi este una dintre cerealele antice care nu conţine gluten. A caştigat popularitate pe măsură ce s-a dezvoltat piaţa produselor aglutenice datorită valorii sale nutriţionale ridicate comparativ cu alte făinuri aglutenice (de orez, porumb sau cartof) totuşi are proprietăţi fizico-chimice care pot afecta în mod negativ calitatea aluatului.

Aluatul din făina de sorg este mai slab din punct de vedere al consistenţei şi elasticităţii faţă de aluatul din făină de grâu, iar când este copt formează structuri extinse cu amidon încorporat care poate afecta diferite proprietăţi tehnologice ale pâinii din făină de sorg.

De asemenea aluatul reţine gazele produse în timpul perioadei de fermentare rezultând adeseori o pâine rigidă cu volum scăzut, afirmă cercetătorii.

Adăugarea amidonului în aluatul din făină de sorg are ca scop dezvoltarea unui miez care reţine bulele de dioxid de carbon formate şi crăparea cojii.

Amidonurile din diferite surse au compoziţie şi structură diferite şi este binecunoscut faptul că astfel de varietăţi pot afecta proprietăţile aluatului.

Noul studiu

Proprietăţile tehnologice ale miezului pâinii din făina de sorg au fost îmbunătăţite pe măsură ce a crescut conţinutul de amidon adăugat. Astfel aluaturile moi au devenit fragede, a scăzut consistenţă miezului şi gradul lui de masticaţie, dar a crescut coeziunea şi elasticitatea.

Cercetătorii au observat că pâinile obţinute din făina de sorg şi orez cu adaos de amidon din manioc au avut proprietăţi ale miezului mult mai bune decât cele obţinute din făină de sorg cu adaos de amidon din porumb sau cartof.

Proprietăţile miezului tuturor pâinilor s-au deteriorat până la expirarea termenului de valabilitate a pâinii, totuşi formula cu 50% amidon din manioc s-a observat că are influenţele cele mai bune asupra texturii în general.

Miezul pâinilor obţinute din aluaturi fragede a avut proprietăţi mai bune faţă de cele ale aluaturilor moi care conţin 50% manioc.

Sursa:

LWT - Food Science and Technology

“Modification of gluten-free sorghum batter and bread using maize, potato, cassava or rice starch”

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei – 16 octombrie 2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat vineri, 15 octombrie 2010, “Ziua Porţilor deschise la MADR”. Cu acest prilej, curtea instituţiei a găzduit o expoziţie de produse agro-alimentare inaugurată chiar de ministrul agriculturii, domnul Valeriu Tabără.

Patronatul Român Rompan s-a implicat în această acţiune, fiind prezenţi la deschiderea evenimentului preşedintele Aurel Popescu, vicepreşedintele Virgil Pavel şi directorul tehnic Daniela Voica.

Din rândul membrilor Rompan au participat societăţile: SC Plevnei SA, SC Pajura SA, SC Dobrogea SA, SC Boromir Ind SRL, SC Velpitar SA care au promovat pâinea românească şi specialităţile de panificaţie autohtone.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

În fiecare an, pe 16 octombrie, aniversăm Ziua Mondială a Alimentaţiei. Anul acesta, cu acelaşi prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) celebrează a 65-a aniversare de la înfiinţare – 16 Octombrie 1945.

În prezent, peste 1 miliard de oameni sunt afectaţi de foamete cronică la nivelul întregii planete. Conform Raportului FAO din iunie 2009 şi al Summit-ului G8 (Aquila, Italia), anii 2009-2010 au fost declaraţi anii unei Grave Crize Mondiale – “Anii Foametei”. Motiv pentru care tema propusă de FAO pentru anul 2010 în lupta împotriva acestui fenomen este “Uniţi împotriva foametei ” .

Una dintre acţiunile întreprinse de FAO în 2010 este strângerea a peste 1 miliard de semnături, printr-o petiţie on-line împotriva foametei. (la adresa www.1billionhungry.org sau pe site-ul www.madr.ro).

Ziua Mondială a Alimentaţiei 2010 invită toate statele lumii la examinarea consecinţelor actuale şi viitoare ale schimbărilor climatice, în vederea adoptării unor strategii noi pentru o mai bună gestionare a resurselor naturale şi a mediului înconjurator, precum şi pentru promovarea unei producţii agricole adecvate care să asigure securitatea alimentară în contextul unei populaţii mondiale în expansiune.

Imbogăţirea făinii cu particule de fibre dietetice pentru obţinerea pâinii poate conduce la scăderea indicelui glicemic, potrivit unui studiu publicat în revista LWT –Food Science and Technology, care sugerează că înlocuirea unui procent de 10% făină cu fibre dietetice cu vâscoelasticitate ridicată, poate conduce la obţinerea unei pâini cu proprietăţi fizice şi senzoriale bune, prin consumul căreia se obţin valori ale indicelui glicemic mai mic.

“Investigaţiile preliminare ale proprietătilor fizico-chimice ale fibrelor dietetice şi implicaţiile lor asupra proprietăţilor funcţionale ale alimentelor sunt esenţiale pentru a beneficia la maxim de valoarea adăugată a fibrelor alimentare atât ca factor nutriţional cheie cât şi ca ingredient funcţional în alimente” au consemnat cercetătorii, conduşi de Dr. Concha Collar, de la Institutul de Agrochimie şi Tehnologia Alimentelor (CSIC) din Spania.

Factor nutriţional

Fibrele dietetice sunt un factor nutriţional esenţial pentru o dietă alimentară sănatoasă şi sunt recunoscute pentru efectele fiziologice benefice cum ar fi reducerea absorbţiei digestive a glucozei şi a colesterolului.

Fibrele dietetice vâscoase – polizaharide precum gume, pectine, fibre de Psyllium, beta glucani – au fost asociate cu golirea gastrică mai lentă, tranzit intestinal prelungit prin intestinul subţire şi modificarea digestiei amidonului – în consecinţă modificând valoarea indicelui glicemic al alimentelor care au în compoziţia lor amidon.

Selecţia atentă a fibrele dietetice cu proprietăţi fizico-chimice potrivite este un factor foarte important pentru tehnologia obţinerii pâinii, notează autorii.

Proprietăţi funcţionale

Cercetătorii au raportat ca puţine proprietăţi tehnologice sau funcţionale au fost influenţate de caracteristicile fibrelor dietetice, în timp ce majoritatea proprietăţilor nutriţionale ale pâinii au fost influenţate de caracteristicile moleculare ale fibrelor dietetice, vâscozitate complexă şi capacitatea de retenţie a solventului.

Fibrele dietetice cu particule de dimensiuni mai mari au condus la obţinerea pâinilor cu o cantitate mai ridicată de amidon rezistent şi mai puţină proteină digestibilă. Cercetătorii au raportat că din fibrele dietetice cu profil vâscoelastic ridicat şi vâscozitate complexă s-au obţinut pâini cu percepţie senzorială îmbunătăţită, cantitate mai mică de amidon digerabil, rezultând prin consumul acestora valori ale indicelui glicemic mai scăzute şi reducerea cantităţii de proteină digestibilă.

Legături stricte

Cercetătorii au concluzionat că structura, proprietăţile fiziologice şi tehnologice ale fibrelor dietetice din matricea alimentelor sunt strâns legate între ele.

Sursa:www.foodnavigator.com

16 octombrie reprezintă la nivel mondial Ziua celebrării produsului de bază din alimentaţia omenirii din cele mai vechi timpuri: PÂINEA.

Sărbătoarea are scopul de a oferi lumii oportunitatea de a vorbi despre pâine şi despre brutari, de a afla mai multe despre istoria produsului, despre importanţa şi viitorul acestuia.

Rompan împreună cu Revista Brutarul mediatizează acest eveniment.

Multi membri Rompan s-au implicat activ in aceasta acţiune. Dintre membri Rompan care s-au implicat în sustinerea campaniei Donează o paine! se numară:

SC ONIX INTERNATIONAL COMIMPEX SRL BUCUREŞTI care a donat cozonac cu nucă, stafide şi rahat 0,500 kg/buc Spitalului Clinic de Urgenţă “Sf.Ioan” din Bucureşti.

SC PANIMON SA ONEŞTI care a donat produse de panificaţie Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia copilului – Centru Rezidenţial “Alexandra” Oneşti şi Organizaţiei “Binecuvântaţi copiii” Oneşti

De asemenea societatea SC PANIMON SA ONEŞTI organizează “Cupa Brutarului 2010” eveniment care va reuni echipele din cadrul societăţii.

Vă invităm în continuare să contribuiţi şi dvs. la organizarea activităţilor comune pentru suştinerea Zilei Mondiale a Pâinii 2010!

O firmă din India provoacă producătorii de alimente din Marea Britanie cu o inovaţie privind hârtia ecologică pe bază de răşini organice vegetale, hârtie care poate fi refolosită de 3 ori şi suportă temperaturi de până la 2000C.

Hârtia fabricată de Kraft Weda oferă rezistenţă mărită la vaporii de apă şi are permeabilitate scăzută la aer, fiind potrivită pentru ambalarea produselor alimentare grase (unt, brânza) precum şi pentru coacere, a afirmat co-fondatorul firmei indiene – Narendra Singh.

“Hârtia noastră de copt poate fi folosită mai mult de 3 ori, aceasta şi pergamentele fiind realizate 100% din fibre de celuloză. De asemenea ele sunt 100% biodegradabile şi pot fi folosite pentru compost. Cartoanele acloride laminate pe interior cu pergamente vegetale pure reprezintă un bun înlocuitor pentru foiţele din aluminiu şi plastic.

Furnizăm aceste pergamente vegetale şi soluţii pentru ambalaje companiilor din India şi de asemenea exportăm hârtie şi cartoane în Turcia. In prezent, purtăm discuţii cu organizaţii din SUA şi UE pentru a le furniza aceste hârtii şi cartoane pentru ambalarea produselor alimentare proaspete şi organice” a mai precizat Narendra.

Sursa: www.foodnavigator.co.uk

Menţiunile de sănătate contează pentru consumatorii înstăriţi, dar aceia cu venituri mici neglijează alimentele sănătoase, precum şi menţiunile de sănătate, potrivit experţilor din industrie.

La o masă rotundă organizată recent de Nutraingredients cu privire la menţiunile de sănătate, Henry Dixon proprietarul Barett Belle, firmă de bază a industriei alimentare din Marea Britanei, Patrick Coppens, un expert european din partea Serviciilor Europene pentru consultanţă de la Bruxelles şi Cedric Bourges proprietarul grupului consultativ francez pentru menţiuni NutraYeris, au discutat problema menţiunilor de sănătate la nivelul UE.

Aceştia au evidenţiat un mediu socio-economic bine conturat în ceea ce priveşte modul în care răspund consumatorii la alimentele sănătoase şi mesajele de pe alimentele sănătoase.

“Cred că există preocupare pentru cerinţele de sănătate din partea consumatorilor. Cred că sunt interesaţi în găsirea ingredientelor, a mărcii în care pot avea încredere, a produselor care să le confere o stare de bine” a afirmat Dixon.

Tragedie

“Tragedia bineînţeles este aceea că oamenii care au într-adevăr nevoie de ajutor - cei care sunt săraci sau mai puţin educaţi – sunt cei care se uită cel mai puţin la etichete şi tind să cumpere produsele cele mai ieftine care au proprietăţi benefice sănătăţii”.

Coppens a subliniat importanţa menţiunilor de sănătate pentru a semnaliza consumatorilor alimentele sănătoase, dar a fost de acord că mesajele nu ajung la persoanele care au nevoie de ele cel mai mult. “Cred că menţiunile sunt importante dacă crezi în ele”. Ar trebui să fie justificate, dar dacă consumatorii nu dau importanţă sănătăţii lor atunci nu vor acorda atenţie nici mesajelor de sănătate de pe ambalajul alimentului. Vor continua să aibă o dietă dezechilibrată. Pentru aceia care sunt conştienţi cu privire la sănătatea lor, mesajele de sănătate sunt foarte importante şi aceştia se vor uita după produsele care le pot îmbunătăţi sănătatea a afirmat Coppens.

Intr-o eră în care internetul a luat amploare în ceea ce priveşte oferirea de informaţii care pot fi accesate de consumatori, Dixon a spus că industria produselor alimentare funcţionale nu a exagerat importanţa menţiunilor de sănătate de pe produse. “Cu totii ştim care este calitatea anumitor informaţii de pe internet; nu sunt sigur de statistici, dar sunt totuşi surprins de câţi oameni se uită la eticheta produselor alimentare atunci când merg la cumpărături” a spus Dixon.

Sursa www.nutraingredients.com

O tehnologie nouă de etichetare care număra zilele până la expirarea termenului de valabilitate a produselor alimentare analizând parametri timp şi temperatura ar putea înlocui expresia tradiţională "expira la" de pe etichetele produselor alimentare, afirmă o companie norvegiană care efectuează cercetările.

TimeTemp afirmă că noul său indicator este capabil să măsoare cu mai mare acurateţe prospeţimea alimentelor care parcurg lanţul alimentar de la fabrica la consumator şi ar putea conduce la o reducere însemnată a cantităţii de deşeuri produse.

Procesatorii au un control minim asupra temperaturii produselor alimentare expuse în lanţul comercial. In consecinţă, ca o măsura de precauţie, adesea ei etichetează produsele alimentare cu un termen de valabilitate mai scurt, ceea ce înseamnă ca o cantitate mare de alimente proaspete (aflate încă în termenul de valabilitate) sunt aruncate. Retailerii norvegieni aruncă anual peste 50000 tone alimente aflate în termenul de valabilitate, afirmă TimeTemp.

Tehnologie inteligentă

Ca o necesitate la aceasta problemă, compania a dezvoltat un dispozitiv inovator de ataşare a unei etichete autocolante pe ambalajul produsului alimentar. Eticheta conţine o serie de substanţe chimice netoxice care reacţionează la schimbările de temperatură şi durată de păstrare ale produselor alimentare, schimbându-şi culoarea. Reacţia chimică este activată la linia de ambalare a producătorului şi urmează fiecare pas de la producător la consumator.

Reacţia arată timpul rămas până la data expirării produsului în concordanţă cu actuala degradare a compuşilor din aliment, acest lucru fiind ilustrat într-un format grafic uşor de citit de către consumator, afirmă Time Temp.

Reprezentanţii firmei afirmă că această tehnologie a ambalajelor inteligente este aplicabilă tuturor produselor alimentare pentru care calitatea depinde de variabilele timp şi temperatură pe durata depozitării, precum şi în cazurile când calitatea produselor alimentare depinde de gradul de maturitate şi învechire al acestora.

Produsele alimentare care pot beneficia de această tehnologie sunt: carnea de porc şi pui, laptele şi produsele lactate, produsele de panificaţie.

Practica curentă de postare a datei de expirare a produselor alimentare sau a altor produse sensibile la temperaturi cum ar fi “a se consuma înainte de" , "a se consuma de preferinţă înainte de" sau "până la" sunt doar presupuneri ale duratei efectiv de valabilitate a produselor alimentare, a afirmat Christian Aasland managerul general TimeTemp.

Sursa: www.foodnavigator-usa.com

WR Refrigeration a lansat un nou centru de excelenţă pentru training privind echipamentele de refrigerare care au la bază dioxid de carbon.

Barry Lyon, managerul de dezvoltare al afacerilor al grupului BOC a afirmat “Supermarketurile preiau iniţiativa asupra folosirii echipamentelor de refrigerare, dar încă nu s-a constatat o cerere la nivelul industriei alimentare pentru echipamentele cu CO2 ca refrigerent”.

“Oamenii abuzează de CO2, dar amoniacul tinde să fie mai popular. CO2 reprezintă o provocare datorită presiunii ridicate şi temperaturii critice scăzute a CO2 ce necesita prezenţa specialiştilor ”. Interesul pentru refrigerenţii naturali s-a mărit datorită căutării din partea industriei alimentare a alternativelor pentru protejarea stratului de ozon epuizat prin folosirea cloroflorocarbonului (CFC) şi a hidrocloroflorocarbonului (HCFC) a spus Lyon.

“Folosirea HCFC pur a fost interzisă de UE de la sfârşitul anului 2009, în timp ce reciclarea HCFC fluid va fi interzisă de la sfârşitul anului 2014”

Se poate folosi HCFC regenerat, dar disponibilitatea sa este sub semnul întrebării. Totuşi, unele firme s-au eschivat punerii în aplicare a noilor reguli conform afirmatiei lui Lyon. Managerul de marketing Malt Walmslz a adăugat : “Se poate converti relativ ieftin o instalaţie proiectată pe HCFC pentru HFC, deci, dacă vorbim de folosirea refrigerentului CO2 vorbim de un sistem complet nou”.

Academia de specializare

Noua academie WR Refrigeration din Minworth include exemple de lucru pentru toate sistemele de refrigerare cu CO2, oferind un mediu optim de specializare pentru ingineri.

“Refrigerentul CO2 este sigur, nu este nociv pentru mediul înconjurător, dar impedimentul cel mai mare este specializarea inginerilor care supraveghează instalaţiile care lucrează cu CO2 care trebuie să cunoască proprietăţile speciale ale CO2 ca refrigerent, făcându-l să se comporte diferit faţă de alţi refrigerenţi şi tehnicile necesare pentru a lucra în condiţii de siguranţă în scopul evitării dezastrelor” a adaugat inginerul sef Paul Arrowsmith.

WR Refrigeration previzionează că trei sferturi din retailerii alimentari vor trece pe sisteme de refrigerare cu CO2 în următorii 5 ani.

Sursa: www.foodmanufacture.co.uk

Potrivit unui nou studiu, consumatorii care acorda atenţie etichetelor nutriţionale sunt cei care doresc cu preponderenţă să aibă o dietă sănătoasă faţă de cei care nu doresc, determinându-i astfel pe cercetători să recomande o schimbare în ceea ce priveşte modul de utilizare al etichetelor alimentare.

Autorii articolului publicat în Journal of the American Dietetic Association (Jurnalul Asociaţiilor Americane pentru Dietă) susţin că trebuie îmbunătăţită utilizarea etichetelor de către consumatori pentru a se asigura astfel efectul acestora asupra obiceiurilor alimentare. Doar 61,6% dintre adulţii americani chestionaţi au afirmat că verifica frecvent informaţiile nutriţionale de pe eticheta alimentelor.

Utilizând date din Sondajul privind examinarea sănătăţii şi nutriţiei naţionale (NHANES) din perioada 2005-2006 cercetătorii au descoperit de asemenea că 51,6% dintre consumatori citesc lista ingredientelor, 47,2% se uită la gramaj şi 43,8% consultă uneori menţiunile nutriţionale de pe eticheta produselor alimentare atunci când se decid să cumpere. Diferenţele nutriţionale mai mari între consumatorii care citesc etichetele şi cei care nu o fac au fost în ceea ce priveşte nivelul energic total, grăsimile totale şi grăsimile saturate, colesterolul şi glucidele, iar consumatorii atenţi la menţiunile nutriţionale de sănătate au raportat valori mai mici pentru grăsimile totale şi grăsimile saturate faţă de ceilalţi.

Totuşi autorii studiului au tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte măsura în care folosirea corectă a informaţiilor nutriţionale influenţează asupra unei nutriţii mai sănătaose.

“In ciuda faptului că folosirea etichetei alimentare este asociată cu îmbunătirea factorilor dietetici, eticheta folosită ca atare nu se aşteaptă să fie suficientă pentru a modifica comportamenul alimentar, conducând în cele din urma la o îmbunătăţire a sănătăţii” au scris autorii.

S-au sugerat “posibile schimbări ale actualei etichetări – sublinierea informţiilor privind caloriile, raportarea consumului total de nutrienţi din alimente pentru o singură masă şi utilizarea etichetei semafor (roşu, galben, verde) pe faţa ambalajului alimentelor”.

“Numai eticheta alimentară nu este suficientă pentru a modifica comportamentul alimentar ceea ce ar conduce la îmbunătăţiri ale sănătăţii, dar poate fi folosită de consumatori şi specialişti în nutriţie ca un instrument valoros şi motivant în eforturile noastre pentru combaterea obezităţii şi a bolilor cronice legate de dietă” au concluzionat cercetătorii.

Punct de plecare al studiului

O cale posibilă de conştientizare a consumatorilor de a folosi informaţiile de pe eticheta ambalajelor produselor alimentare este promovarea anumitor produse alimentare ca fiind mai sănătoase. Intr-un studiu pilot publicat de asemenea în Jurnalul Asociaţiilor Americane pentru Dietă cercetătorii au monitorizat comportamentul alimentar al studenţilor din cadrul unui universităţi urbane la mijlocul semestrului 2 al anului 2008, iar apoi au iniţiat programul “Eat Smart” (Mănâncă sănătos) cu logo-ul “Combustibil pentru viaţă”. După 5 săptămâni de consum al alimentelor cu acest logo au descoperit o creştere cu 3,6% a consumului de alimente marcate astfel, deşi ei au subliniat că statistic nu s-a înregistrat o schimbare semnificativă.  

Sursa: www.foodnavigator-usa.com

Azi 22.09.2010 în plenul Comisiei pentru Agricultură s-a discutat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

La discuţia în plen au participant reprezentanţi ai ROMPAN (Patronatul din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase), ROMALIMENTA, PNVV (Patronatul Naţional al Viei şi Vinului). In urma discuţiilor vă redăm mai jos articolele aprobate de Comisie pentru modificare în textul iniţial al Legii 321/2009.

Urmeaza că proiectul să fie aprobat de plenul Camerei Deputaţilor.

1. La articolul 2 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) – Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu produse alimentare, indiferent de forma de comerţ”

2. Nemodificat

3. La articolul 2, după punctul 2 al alineatului (2) se introduce pct.2¹ cu următorul cuprins:

“carne proaspată – carnea provenită de la animale şi păsări care a fost supusă doar tratamentului de refrigerare în vederea conservării şi se prezintă sub formă de carcasă, semicarcasă, sferturi de carcasă, piese vrac sau ambalate, după caz”

4. La articolul 2, punctele 5, 6, 10 şi 11 ale alineatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“5. consumator – orice persoană fizică sau juridică care cumpără, dobândeşte, utilizează sau consumă produse alimentare”

6. comerciant – persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare către consumator a produselor alimentare”

10. discount- avantajul financiar oferit direct comerciantului de către furnizor, raportat la vânzările previzionate prin contract şi aplicat procentual la preţul de listă furnizor

11. cost de achiziţie la comerciant – preţul unitar net care apare în factura de achiziţie a produselor. Acest preţ se calculează de furnizor prin scăderea discountului şi a bonusului oferit comerciantului, la care se adaugă cheltuielile directe specifice vânzării şi costurile cu serviciile prestate de comerciant furnizorului ;

5. La articolul 2, după punctul 10 al alineatului (2) se introduce un nou punct, pct. 10¹ cu următorul cuprins:

“10¹ bonus – avantajul financiar oferit direct de către furnizor comerciantului, raportat şi aplicat la vânzările realizate”

6. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Este interzis oricărui comerciant să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare.”

7. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art.8. – (1) Termenul de plata al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate se stabileşte prin negocierea contractului. (2) Fac excepţie de la preverile alin. (1) carnea, laptele, fructele, ouăle, legumele şi ciupercile proaspete, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 30 de zile”.

8. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins :

“Art.9. – (1) In cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a unei obligaţii contractuale de către una din părţi, acestea pot stabili în contract plata unor penalităţi de către partea în culpă, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii contractului.

(2) Penalităţile pentru întârzierea plăţii şi livrarii produselor se stabilesc de către părţi în cuantum egal.”

9. Articolul 10 se abrogă

10. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Constatarea contravenţiei în sfera comercială şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de control abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice”.

11. La articolul 13, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru a verifica desfăşurarea relaţiilor comerciale către comerciant şi furnizor, reprezentaţii Ministerului Finanţelor Publice solicită toate documentele care stau la baza desfăşurării acestor relaţii comerciale”

Dietele din copilărie care includ prea puţini acizi graşi polinesaturaţi ar putea conduce mai târziu la creşterea apetitului pentru sodiu potrivit unui studiu realizat pe şobolani care a fost publicat în jurnalul Appetite.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum zilnic de sare de 5g (mai puţin de o linguriţă), dar în majoritatea ţărilor vestice se consumă aproape dublu.

Acest studiu recent sugerează că deficienţa în copilărie a acizilor graşi polinesaturaţi găsiţi în cantităţi mari in peşte, nuci şi seminţe, ar putea contribui la maturitate la un apetit pentru sodiu mai mare.

In 2 experimente separate, cercetătorii australieni au hrănit până la fatare femele de şobolan cu 2 diete la care a diferit doar sursa acizilor graşi.

In primul experiment li s-a dat ulei de şofrănel cu un aport mai mic 0,1% acid alfalinoleic (ALA – un acid gras polinesaturat cu catena scurtă) sau ulei de canolă (rapiţă), contribuind cu 1,2% ALA. Puii au fost înţărcaţi apoi la 5 săptămâni prin 2 diete fie menţinând nivelul de ALA, fie schimbând dieta pentru cealaltă condiţie experimentală.

“In ambele experimente prezentate în raport dieta a avut impact asupra răspunsului apetitului pentru sodiu până la epuizarea sodiului. Rezultatele sugerează că mecanismele implicate în apetitul pentru metabolizarea sodiului sunt influenţate de dieta curentă în prima etapă de dezvoltare” au notat cercetătorii.

Aceştia au speculat că prin consumul mai scăzut al acizilor graşi polinesaturaţi în copilărie poate fi afectat sistemul “rennin-angiotensin: hormonal, un sistem implicat atât în controlul apetitului pentru sare cât şi al presiunii sângelui.

Sursa: Appetite

“Sodium appetite in adult rats following ω-3 polyunsaturated fatty acid deficiency in early development” Authors: R.S. Weisinger, J.A. Armitageb, N. Chenc, D.P. Begga, M.L. Mathaic, A.P. Jayasooriyac, A.J. Sinclaird, and H.S. Weisinger

www.foodnavigator.com

Sunteţi pregătit pentru următorul scandal din sfera industriei alimentare?

Care sunt riscurile siguranţei alimentare care ameninţă lanţul alimentar de mâine?

Aveţi resursele tehnice şi economice necesare pentru a le face faţă?

Găsiţi răspunsul la aceste întrebări precum şi alte subiecte interesante la conferinţa Problemele Siguranţei Alimentare 2010 din data de 5 octombrie 2010.

Guvernat de către directorul comitetului tehnic al Global Food Safety Initiative (GFSI), domnul Kevin Swoffer, un expert recunoscut pe probleme de standarde în domeniul siguranţei alimentare, evenimentul nu trebuie ratat de cei care sunt implicaţi în sfera siguranţei alimentare, de la tehnicieni, manageri de producţie, de calitate, igiena şi manageri operaţionali la directori economici.

Subiectele incluse în aceasta conferinţă sunt:

• Cum să reducem riscurile incidentelor privind siguranţa alimentară pe măsură ce lanţul alimentar devine tot mai mare
• Cum să asigurăm menţinerea standardelor stricte de igienă şi auditurile la nivel calitativ în ciuda bugetelor micsşrate
• Cum să reducem sarea, zahărul, grăsimile fără a crea probleme de siguranţă alimentară
• Cum să prevenim contaminările cu Campylobacter şi Listeria
• Cum să optimizăm procedurile HACCP şi să asigurăm trainingul optim al personalului implicat în activitatea de producţie
• Cum ne ajuta tehnologiile inovatoare să asigurăm siguranţa alimentară

Printre oratorii conferinţei se numără:

Dr Tobin Robinson, şef al departamentului de prevenire a riscurilor din cadrul European Food Safety Authority (EFSA)

Tim Smith, director executiv al Food Standards Agency (FSA)

Dr Sandra Stringer, cercetător asociat BBSRC

Geoff Spriegel, director, BRC Global Standards

Debra Smith, manager cercetare al Campden BRI

Dave Smith, partener Eversheds

Simon Houghton-Dodd, şeful departamentului de calitate Tate & Lyle Sugars Europe; vicepreşedinte al SOFHT

Sursa:www.confectionerynews.com

Piaţa produselor fără gluten se aşteaptă să crească cu 1,2 miliarde $ în următorii 5 ani ajungând la peste 4,3 miliarde $ potrivit companiei de cercetare a piaţei Datamonitor.

“Faptul că SUA patronează mai mult de jumătate din piaţa globală a produselor aglutenice se datorează parţial popularităţii în SUA a „fanteziilor în domeniul alimentaţiei”, afirmă Mark Whalley analist în cadrul Datamonitor.

“Există, de asemenea tot mai multe informări privind dietele aglutenice destinate persoanelor suferinde de boala celiacă”.

Având în vedere acest lucru şi numeroasele simptome asociate cu boala celiacă, a crescut interesul pentru bolnavii de celiachie, conducând astfel la o mai mare disponibilitate a produsaelor aglutenice pe piaţă.

Celebrităţi precum Jennifer Aniston, Elisabeth Hasselbeck si Jenny McCarthy au făcut reclamă produselor aglutenice.

Totuşi, Datamonitor atrage atenţia asupra riscului ca piaţa produselor aglutenice să intre în declin la fel ca piaţa produselor cu conţinut scăzut-fără carbohidranţi.

Există un număr de consumatori care se autodiagnostichează ca fiind celiaci şi, din moment ce dieta produselor aglutenice a devenit o modă, există riscul unei scăderi rapide a popularităţii în rândul celor care nu suferă de această boală.

Sursa: www.bakingbusiness.ro

Rompan a solicitat o întrevedere noului preşedinte al Autorităţii Nationale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) dl Roatiş, pentru a încerca să readucă în atenţia autorităţii numeroasele probleme cu care se confruntă în continuare sectorul de morărit şi panificaţie.

Un aspect des întâlnit este cel legat de suprapunerea controalelor şi depăşirea competenţelor inspectorilor diferitelor autorităţi. Preşedintele Roatiş a precizat că este în curs de semnare un protocol de colaborare prin care să se delimiteze foarte clar atribuţiile fiecărei instituţii competente Autoritatea Nationala Sanitara Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) Ministerul Sănătăţii (MS) şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Problema trasabilităţii un concept greu de realizat şi dovedit - deoarece auditurile externe realizate de Comisia Europeană în sectorul de morărit şi panificaţie au ca obiectiv stabilirea trasabilităţii, este necesar ca agenţii economici să facă dovada provenienţei materiilor prime de la furnizori autorizaţi şi care să prezinte documente ce atestă originea, calitatea şi salubritatea acestora. Faptul că nici unul dintre furnizorii de cereale nu livrează marfa cu buletine de analiză complete face ca morarii si respectiv brutarii să nu poata stabili trasabilitatea. Urmare discutiilor avute cu preşedintele ANSVSA, s-a stabilit ca această autoritate să facă demersdurile necesare pe lângă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru preluarea atribuţiilor fitosanitare din cadrul MADR la ANSVSA. Aceasta deoarece există o ruptura pe lanţul producător – depozitar - comerciant – consumator chiar de la inceput.

S-a stabilit de comun acord că situaţia trebuie să fie reglementată cât mai repede dacă se doreşte respectarea strictă a prevederilor regulamentelor europene.

Locatie: Parcul National (fostul Teatru de Vara 23 August - zona Piata Muncii, Bd. Basarabia)

ROMPAN împreună cu Centrul Cultural „Mihai Eminescu” al Primăriei Sectorului 2 Bucureşti promovează Ediţia a-X-a a festivalului “Târgul de Pâine” în cadrul căruia se vor prezenta tradiţiile naţionale şi obiceiurile legate de producerea pâinii în paralel cu prezentările producătorilor din industria de panificaţie.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să ne contactaţi la tel.021-314.21.13 sau e-mail office@rompan.ro.

In data de 08.09.2010 Preşedintele Rompan, domnul Aurel Popescu, a avut o întâlnire cu Ministrul Agriculturii, domnul Valeriu Tabără, în cadrul căreia s-au discutat probleme privind balanţa grâului şi promovarea unei legi a pâinii.

Prezentăm în cele ce urmează articolul apărut în ziarul Puterea ediţia 9 septembrie 2010 privind subiectul “Legea pâinii”.

Ministerul Agriculturii încearcă să puna ordine în producţia de pâine şi produse de panificaţie, unde evaziunea fiscală se ridică la sute de milioane de euro. Legea pâinii, avută în plan de actualul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, va duce la închiderea a zeci de mii de magazine care vând produse de panificaţie sub standardele de calitate. Patronatele din industria pâinii precizează că jumătate din pâinea neagră este fabricată din făină albă la care se adaugă diverşi coloranţi. Producătorii şi comercianţii de pâine şi produse de panificaţie vor fi nevoiţi să respecte anumite criterii de fabricare şi comercializare a produselor de panificaţie.

Legea pâinii, elaborată în prezent de Ministerul Agriculturii, va conduce la închiderea a zeci de mii de magazine de cartier sau la dispariţia rulotelor din care se comercializează produse de panificaţie.

Preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu, spune că “în industria de panificaţie se întâmplă lucruri necurate care dăunează sănătăţii bugetului statului şi sănătăţii populaţiei”. “E bine că ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, s-a gândit din primele zile, de când a venit la conducerea ministerului, la această activitate de panificaţie. Această lege a pâinii trebuie să stipuleze condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un producător de pâine şi modul de comercializare a produselor de panificaţie. În ceea ce priveşte producătorul de pâine, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiţii igienico-sanitare privind fabricarea, ambalarea şi etichetarea produselor. Trebuie elaborate anumite standarde de ramură în aşa fel încât nimeni să nu mai înşele populaţia făcând pâine neagră din făină albă cu coloranţi”, a spus Aurel Popescu.

În ceea ce priveşte comercianţii, preşedintele ROMPAN a explicat că trebuie specificat cine poate vinde pâinea. “Aşa cum este peste tot în celelalte state europene, pâinea se vinde numai în magazine sau raioane specializate din centrele alimentare generale. La noi se vinde şi la colţ de stradă, în chioşcuri, în magazine în care sunt detergenţi, îmbrăcăminte, ciorapi. Legea pâinii va duce la o îmbunătăţire a condiţiilor de producere a produselor de panificaţie, o înşelare mult mai mică a populaţiei. Dacă pâinea se va vinde în magazine specializate, unul care are magazin probabil îşi va lua mai mulţi furnizori, va avea o concurenţă mai mare. Totul este în beneficiul consumatorului”, a mai spus Aurel Popescu. Acesta ne-a precizat că legea pâinii ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul acestui an. “Destul de multă pâine este fabricată cu ajutorul coloranţilor. Jumătate din pâinea neagră este fabricată cu ajutorul coloranţilor”, ne-a mai declarat preşedintele ROMPAN.

Frumosu: Legea va scumpi pâinea cu 10 bani

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, spune că “de cinci ani se aşteaptă legea pâinii”. “Legea pâinii ar pune capăt neconcordanţelor privind fabricarea pâinii şi produselor de panificaţie. Teoretic, orice cheltuială privind timbrarea, ambalarea şi furnizarea unui produs însemnă un ban în plus. În condiţii normale, pâinea s-ar scumpi cu aproximativ 10 bani. Pentru siguranţa sănătăţii lor, românii vor cheltui 10 bani în plus pentru a mânca pâine de calitate”, ne-a mai spus liderul de sindicat.

Pe de altă parte, preşedintele federaţiei Agrostar, Ştefan Nicolae, a adăugat că legea pâinii ar trebui să cuprindă toată gama de produse agroalimentare. “Eu cred că avem atâtea legi care reglementează multe lucruri, dar, din păcate, nu se respectă, avem legile care vizează ajutoarele de stat, avem legislaţia care reglementează calamităţile. Nu numai pâinea are nevoie de o lege, trebuie o legislaţie pentru toată gamă de produse agroalimentare. Mă refer şi la lactate, produsele din carne, produsele din legume şi fructe”, a conchis preşedintele Agrostar.

In data de 09.09.2010 reprezentanţi ai Comisiei Europene au avut o întâlnire la sediul Comisiei Europene din Bucureşti cu preşedinţii unor asociaţii din sectorul agricol şi de prelucrare a produselor agroalimentare. Discuţiile purtate au avut tema evaziunea fiscală şi posibilitatea introducerii taxării inverse.

Din partea Rompan a participat domnul Preşedinte Aurel Popescu.

Tot în data de 09.09.2010 a avut loc o întâlnire având aceeaşi componenţă plus conducerea Ministerului de Finanţe, a Gărzii Financiare şi ANAF, pe aceeaşi temă ca cea precedentă.

In urma discuţiei a rezultat că datorita majorării TVA de la 19% la 24% evaziunea fiscală a crescut foarte mult şi este necesar să se ia o măsura aferehntă acestei creşteri de TVA şi anume introducerea taxării inverse pentru cereale, produs finit pâine şi produse de panificaţie.

Reprezentanţii CE au informat despre acţiunile pe care le vor întreprinde în perioada următoare: întocmirea unui raport detaliat cu informaţii preluate din cele 2 întâlniri din data de 09.09.2010, raport care va fi prezentat în cadrul Comitetului Miniştrilor Agriculturii al UE (probabil în luna octombrie 2010) care va hotărî dacă se poate acorda aceasta derogare României cu privire la taxarea inversă.

Vă vom ţine la curent cu măsurile întreprinse.

Industria urmăreşte impactul economic al Regulamentului 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, impact care va deveni evident pe parcursul următoarelor luni, când se vor obţine rezultatele unei evaluări independente.

Evaluarea este realizată de către o coaliţie industrială - Alianţa Europeană pentru Menţiuni de Sănătate (EHCA) şi va avea în vedere efectul potenţial al articolului13 din regulamentul menţionat, asupra sectorului alimentar.

Acesta va acoperi deficienţele indelung discutate de către producătorii de alimente şi ingrediente – care au criticat lipsa unei evaluări a impactului economic în ceea ce priveşte introducerea menţiunilor nutriţionale şi de sănătate din cadrul Regulamentului.

Lorène Courrège, director al afacerilor externe al Federaţiei Europene a Asociaţiilor Producătorilor de Produse Sănătoase (EHPM), a afirmat că “până în prezent nu s-a efectuat o evaluare a impactului economic, deşi s-a solicitat mai demult, deci este un lucru pozitiv că industria a preluat iniţiativa în acest caz. Dacă o serie de probleme nu sunt rezolvate, ne ingrijorează faptul că multe menţiuni vor fi omise şi în mod evident acest lucru va avea un impact negativ asupra industriei. Dacă nu poţi face o menţiune pe un produs alimentar, atunci cum îl vei comercializa, cum vei comunica beneficiile lui consumatorilor. Desigur, producătorii vor găsi metode alternative pentru a comunica consumatorilor beneficiile produselor, dar un număr mare de produse va fi afectat.”

Dezbateri constructive: Rezultatele evaluării – condusă de un expert independent- vor fi prezentate la evenimentul EHCA din data de 30 septembrie 2010 la Bruxelles.

Rezultatele vor forma baza a aceea ce se aşteaptă să fie o “dezbatere constructivă” în ceea ce priveşte prevederile regulamentului.

“La 3 ani după adoptarea regulamentului privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, companiile simt necesitatea iniţierii unui dialog constructiv privind aplicarea curentă a acestuia la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Patrice Michelang reprezentantul EHCA.

Evenimentul intitulat “In căutarea unei soluţii: Un dialog al Partenerilor asupra art.13 menţiuni de sănătate” va examina de asemenea alte aspecte precum: promovarea competiţiei, inovarea, cercetarea şi dezvoltarea în urma aplicării prevederilor regulamentului, aspecte naţionale relaţionate cu intrarea în vigoare a regulamentului, nevoile de informare ale consumatorilor şi înţelegerea menţiunilor de sănătate de către consumatori.

“Intr-un moment al discuţiilor atât de critic, este important ca Comisia Europeană, industria, consumatorii, autorităţile naţionale să se întrunească pentru a discuta acele aspecte care sunt importante pentru ei şi care vor configura viitoarele dezbateri în sectorul alimentar. Cu implicarea tuturor partenerilor, evenimentul de acest gen va fi cel mai amplu şi va fi primul în care se va discuta ce soluţii practice se vor aplica la nivel mondial ” a afirmat Patrice Michelang.

www.nutraingredients.com

Ordonanţa Guvernului prin care se subvenţionează

rata dobânzii pentru creditele contractate de fermieri pentru producţie a fost aprobată

Miercuri, 25 august 2010, Guvernul României a aprobat schema de sprijin temporară privind subvenţionarea ratei dobânzii pentru creditele contractate de fermieri pentru producţie, până la finalul anului 2010.

Această schemă de ajutor de stat va permite beneficiarilor de credite bancare să îşi desfăşurare activităţile de producţie din agricultură cu reduceri semnificative ale cheltuielilor curente de producţie şi, implicit, să obţină o creştere a rentabilităţii activităţilor agricole. Astfel, această subvenţie determină o reducere anuală cu circa 45% a sumelor reprezentând dobânzi plătite la credite.

Subvenţia la dobândă reprezintă diferenţa dintre dobânda pieţei stabilită prin contractele de credit încheiate cu instituţiile de credit sau instituţiile financiare nebancare şi dobânda de referinţă comunicată de Comisia Europeană. Schema de sprijin se aplică tuturor contractelor de credit încheiate de la data intrării în vigoare a acestui act normativ până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, pentru creditele acordate pe orice perioadă, iar subvenţia se calculează pentru dobânzile plătite instituţiilor finanţatoare până la data de 31 decembrie 2012, inclusiv.

Numărul total estimat al beneficiarilor de ajutor de stat în temeiul prezentei scheme este de 500, suma alocată fiind de 105 milioane de lei, cu un buget mediu anul de 35 milioane de lei.

Valoarea totală a subvenţiei care se acordă fiecărui beneficiar nu poate fi cumulată cu ajutoare care fac obiectul Regulamentelor de minimis, primite de beneficiari în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2010.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Activităţile pentru care se pot contracta credite privesc producţia primară de produse agricole astfel:

a) înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor de câmp şi horticole, precum şi întreţinerea şi recoltarea plantaţiilor pomicole şi arbuşti fructiferi, plantaţiilor viticole, căpşun şi hamei;

b) achiziţionarea sau producerea puilor broiler sau a puicuţelor pentru ouă, a purceilor pentru îngrăşat, a tineretului ovin, caprin şi bovin pentru îngrăşat, a tineretului cabalin, precum şi a familiilor de albine;

c) achiziţionarea de materii prime pentru producerea furajelor combinate, achiziţionarea de medicamente şi plata tratamentelor medicale pentru animale/păsări/albine, plata cheltuielilor curente pentru întreţinerea şi funcţionarea adăposturilor, utilajelor şi instalaţiilor aferente.

COMUNICAT DE PRESĂ - MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 26 august 2010

Date statistice privind producţia mondială de grâu în perioada 2000/2001 - 2010/2011

Examinând producţia mondială de grâu din ultimul deceniu (fig.1), observăm că în 2003/2004 şi 2006/2007 au fost diminuări importante faţă de tendinţa în creştere, iar, dimpotrivă, în 2004/2005 şi 2008/2009 producţia mondială de grâu a crescut semnificativ.

Fig.1 Evoluţia producţiei mondiale de grâu

In aceşti ultimi ani, zece ţări cu cea mai mare producţie de grâu din lume au rămas totdeauna aceleaşi, având o producţie medie a deceniului de circa 507 milioane tone care a reprezentat 83% din producţia mondială de grâu (tab.1).

Tabel 1 Media producţiei de grâu în deceniul 2000/2001 - 2009/2010

Făcând comparaţie între primul an agricol 2000/2001 şi ultimul an agricol 2009/2010, observăm că cele mai mari creşteri au fost înregistrate de Rusia, China, Ucraina, UE – 27, India şi Pakistan (Fig. 2). In anii cuprinşi între cei doi ani agricoli luaţi în examinare în fig.2 observăm că primele cinci ţări cu cea mai mare producţie au rămas în capul clasamentului în poziţiile lor respective, cu excepţia anului 2002/2003, an în care SUA cedează locul patru Rusiei. In acel an agricol producţia SUA s-a diminuat la 43,7 milioane tone faţă de media ultimilor zece ani de circa 57 milioane tone. O depăşire asemănătoare a avut loc în 2009/2010, când Rusia a trecut peste producţia SUA cu circa 1,386 milioane tone, dar, conform previziunilor Usda, diferenţa se va accentua cu anul agricol următor 2010/2011, trecând la 2,392 milioane tone.

Fig. 2 Producţia de grâu în primele 10 ţări (comparaţie între 2000/2001 şi 009/2010)

Consideraţii privind producţia de grâu a unor ţări

Inainte de toate, se observă o continuare a tendinţei negative a producţiei de grâu în SUA şi pentru deceniul următor, în conformitate cu previziunile Usda care a făcut proiecţii pe termen lung a culturii, din 2010 până în 2019. Usda prevede pentru SUA o reducere a suprafeţelor însămânţate cu grâu datorită rentabilităţii mai mari a altor culturi, cum ar fi de porumb şi soia. Astfel, din 2000 şi până în prezent s-a înregistrat o diminuare mare a consumului de grâu pentru uz alimentar din cauza unei schimbări în preferinţele consumatorilor. Acest factor, în combinaţie cu creşterea limitată demografică în SUA, va fi cauza unei diminuări a producţiei faţă de tendinţa în creştere realizată în anii trecuţi. Noii concurenţi în exporturile pe pieţele internaţionale, pewcum Rusia şi Ucraina, cu mare potenţial de producţie, vor determina o reducere a cotei exporturilor actuale americane pe pieţele în curs de expansiune.

O altă consideraţie priveşte tendinţa în creştere a Chinei, Rusiei şi Ucrainei datorată voinţei guvernelor respective orientate spre producţii mai mari.

China face aceasta pentru a se salvgarda de eventualele carenţe care, datorită consumurilor enorme (105 milioane t în 2009/2010, care corespunde cu 15,6% din consumul mondial) s-ar putea repercuta asupra preţurilor de pe pieţele internaţionale.

Fig. 3 Evoluţia producţiei de grâu în China

Tendinţa în creştere a producţiei de grâu în Rusia se datorează altor motive. Ea este atrasă de pieţele internaţionale şi prefigurează cote tot mai mari de exporturi ale propriilor producţii pe pieţele mondiale.

Fig. 4 pune în evidenţă creşterea exporturilor de grâu ale Rusiei în acest ultim deceniu.

Fig. 4 Rusia substituie celelalte ţări exportatoare

Pentru Ucraina variabilitatea condiţiilor meteorologice (caracterizate prin ierni cu temperaturi scăzute, cu risc frecvent de îngheţuri şi deteriorarea culturilor) condiţionează tendinţa de creştere a volumului de producţie a grâului. Deşi proiecţiile pe termen lung sunt în favoarea unei producţii mai mari, investiţiile insuficiente prin mijloace tehnice şi infrastructurale, necesare pentru dezvoltarea culturilor, ar putea constitui în viitor un obstacol. Fig. 5 demonstrează variabilitatea extremă a producţiilor de grâu din Ucraina datorită şi alternanţei de condiţii meteorologice mai mult sau mai puţin favorabile.

Fig. 5 Evoluţia producţiei de grâu în Ucraina

Previziuni pentru 2010/2011

Usda a publicat în luna mai 2010 primele previziuni pentru noua recoltă 2010/2011. Conform acestor date producţia mondială de grâu pentru 2010/2011 este prevăzută la 672,2 milioane de tone, în scădere cu 1% faţă de cea din 2009/2010 care, dacă se atinge, ar reprezenta a treia producţie record, după producţiile realizate în anii agricoli precedenţi 2008/2009 şi 2009/2010. Este prevăzută o producţie mai mare de grâu în Uniunea Europeană, America de Sud şi Orientul Mijlociu care compensează şi depăşeşte diminuările producţiei din cele 12 ţări aparţinând fostei Uniuni Sovietice, din Africa de Nord, ţările din Sudul Asiei, China, Canada şi Australia.

Fig. 6 prezintă producţiile prevăzute de Usda pentru cele 10 ţări analizate pentru anul agricol 2010/2011, faţă de cele ale anului agricol precedent 2009/2010.

Fig. 6 Producţia mondială de cereale conform datelor Usda (estimări mai 2010)

In tabelul 2 este prezentată o comparaţie între producţiile de grâu din 2009/2010, previziunile producţiei pentru 2010/2011 şi mediile producţiei ultimului deceniu 2000/2001 – 2009/2010.

Tabel 2 Producţii de grâu şi previziuni

Concluzii

Considerând previziunile producţiei de grâu din 2010/2011 faţă de media ultimului deceniu, SUA sunt singura ţară care înregistrează o scădere a producţiei de grâu. Şi faţă de anul agricol precedent, SUA este ţara cu cele mai mari pierderi de producţie.

Uniunea Europeană înregistrează o creştere relevantă, atât în comparaţie cu anul precedent, cât şi faţă de mediile producţiilor ultimului deceniu, dar tendinţa producţiei calculată în procente faţă de producţia mondială este în scădere, ca efect al altor ţări care au înregistrat creşteri mai mari de producţii.

Producţiile din China, Rusia şi Ucraina, deşi în diminuare faţă de 2009/2010, sunt în expansiune comparativ cu mediile deceniului considerat. Pentru cele trei ţări se estimează producţii mai mari şi pentru următorul deceniu. Creşterea cererii pentru populaţia Chinei şi exporturile mai mari ale Rusiei şi Ucrainei vor fi principalii factori-suport ai producţiilor mai mari în viitor.

Se diminuează producţiile din India, Canada, Pakistan şi Australia pentru 2010/2011, înregistrându-se totuşi creşteri faţă de media deceniului. Şi pentru aceste patru ţări tendinţa producţiei ultimului deceniu s-a diminuat.

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr.7, iulie 2010, p. 802 - 810

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a publicat o analiză a nivelurilor de dioxină şi de substanţe asemănătoare dioxinei (PCB) în alimente şi furaje.

Textul, în limba engleză, se poate descărca în format pdf din pagina de internet www.efsa.europa.eu/it/scdocs/doc/1385.pdf.

Comunicarea se bazează pe aprox. 7000 de probe recoltate din 21 ţări din Europa între 1999 şi 2008.

Dioxina şi compuşii similari conţin o serie de substanţe toxice care se formează prin intermediul combustiei (de exemplu, incinerarea reziduurilor) şi a unor procese industriale. Prezenţa lor în mediul înconjurător este diminuată din anii '70, urmare eforturilor concertate depuse la nivelul UE.

Dioxina se găseşte în cea mai mare parte a alimentelor şi nu cauzează probleme de sănătate instantaneu; cu toate acestea, s-a demonstrat că expunerea timp îndelungat la aceste niveluri ridicate de dioxină provoacă o serie de efecte, printre care apariţia tumorilor. Persistenţa ei şi faptul că se acumulează în lanţul alimentar, îndeosebi în grăsimea animală, continuă, aşadar, să trezească unele temeri legate de siguranţă.

Cele mai ridicate niveluri medii de dioxină şi PCB în raport cu conţinutul de grăsime au fost relevate la ficat şi produsele pe bază de ficat. In funcţie de greutatea totală a produsului, nivelurile medii cele mai ridicate au fost observate în ficatul de peşte şi în derivatele respective. In ceea ce priveşte furajele, nivelurile medii cele mai ridicate au fost întâlnite în uleiul de peşte. In ansamblu, în 8% din probe rezultatele au fost peste nivelurile maxime prevăzute de legislaţia UE. Cu toate acestea, unele dintre probe proveneau clar dintr-o prelevare considerată în timpul episoadelor specifice de contaminare. De asemenea, procentul de probe cu niveluri peste cele maxime varia în măsură considerabilă între diferite grupuri de alimente şi furaje.

Comunicarea a ajuns la concluzia că nu este posibilă conturarea unei tendinţe clare în ceea ce priveşte variaţiile nivelurilor totale de dioxină şi PCB în alimente şi furaje în cursul timpului, deoarece au fost crescute în unele categorii, dar diminuate în altele. De asemenea, din cauza episoadelor ocazionale de contaminare şi a lipsei de informaţii în ce priveşte prelevarea, ţintită sau întâmplătoare, a probelor, este dificil a evalua aceste tendinţe.

Metoda utilizată în prezent de UE pentru măsurarea nivelurilor totale de dioxină se bazează pe valorile toxicităţii referitoare la diverse tipuri de dioxină recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 1998. De asemenea, EFSA a fost solicitată să evalueze impactul nivelurilor totale de dioxină, folosind valorile de toxicitate definite în recomandările OMS în 2005, care scădeau toxicitatea privind unele tipuri de dioxină.

Conform acestei comunicări, aplicarea noilor valori ar scădea nivelurile totale de dioxină cu 14%, cu toate că reducerea ar varia mult între diverse categorii de alimente şi furaje.

In încheiere, referatul recomandă conducerea continuă a controalelor ocazionale pe un număr suficient de probe din fiecare grup de alimente şi furaje, cu scopul de a asigura o evaluare exactă a prezenţei dioxinei şi a PCB.

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr,6, iunie 2010, p.693 - 694

Grupul de lucru pentru cooperare ştiinţifică al EFSA (ESCO WG) asupra analizei riscurilor şi beneficiilor îmbogăţirii alimentelor cu acid folic a încheiat  un proiect care a examinat dovezile ştiinţifice privind dozele mari de acid folic şi necesitatea de a revizui documentele orientative curente asupra nivelurilor superioare admisibile de acid folic pentru toate grupurile de populaţie.

In raportul său, grupul de lucru sugerează că datele actuale sunt insuficiente pentru a permite o evaluare cantitativă completă a riscurilor legate de acidul folic şi că dezvoltările ştiinţifice din acest sector trebuie să fie atent monitorizate. Rezultatul final al acestui proiect nu este o opinie ştiinţifică, rămânând sarcina Grupurilor de Experţi Ştiinţifici şi a Comitetului Stiinţific al EFSA, ci intenţionează să ajute decizia EFSA dacă ar fi oportună acum o evaluare ulterioară a riscurilor posibile legate de dozele mari de acid folic. Raportul va fi acum revizuit de Grupul de Experţi Stiinţifici EFSA pe produse dietetice, nutriţie şi alergii (NDA) care va evalua documentul în lumina programului lor de lucru.

Proiectul s-a ocupat de colectarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor asupra dozelor recomandate şi actuale de acid folic şi folat. Unele dintre subiectele studiate au fost: registrele naţ

ionale de anomalii congenitale, preponderenţa defectelor tubului neural (DTN), nivelurile recomandate ale dozelor de acid folic şi folat în dietă, practicile de îmbogăţire voluntară şi obligatorie a alimentelor cu acid folic în ţările Europene şi folosirea de suplimente în relaţia cu 

defectele tubului neural (DTN).

Raportul s-a folosit şi de informaţiile provenind din discuţiile care au avut loc în timpul întâlnirii ştiinţifice de la Uppsala în 21 – 22 ianuarie 2009, unde peste 60 de experţi ştiinţifici din Uniunea Europeană, Elveţia, SUA şi Canada 

s-au reunit pentru a discuta şi dezbate ultimele dezvoltări ştiinţifice privind folatul şi acidul folic.

In timpul acestei reuniuni participanţii au discutat cele mai recente informaţii ştiinţifice şi date disponibile pe relaţia posibilă între doza de folat şi acid folic (din alimente, inclusiv alimentele îmbogăţite şi suplimentele alimentare)  şi riscul de cancer precum cel de colon, sân şi prostată.

Participanţii au reafirmat dovada indiscutabilă a beneficiilor acidului folic pentru reducerea riscului DTN şi pentru îmbunătăţirea statutului folaţilor, dar nu au fost de acord asupra faptului că, în timp ce studiile pe animale sugerează o relaţie între dozele mari de acid folic şi riscul de cancer, datele epidemiologice şi studiile pe oameni sunt incoerente şi neconcludente. Alte beneficii pentru sănătate (de exemplu, reducerea riscului bolilor cardiovasculare) nu sunt susţinute de dovezi certe.  De asemenea, s-a observat că datele actuale sunt insuficiente pentru a permite o evaluare completă a riscului acid folic – cancer şi că dezvoltările ştiinţifice în acest sector trebuie să fie monitorizate cu atenţie.

In concluzie, participanţii la întâlnirea de la Uppsala au reconfirmat importanţa recomandării pentru femeile care ar putea deveni însărcinate să suplimenteze raţia de folaţi din dietă cu alte 400 µg acid folic pe zi, pentru a se proteja împotriva riscului de DTN. In ceea ce priveşte populaţia în general, dozele de acid folic (din alimente îmbogăţite, băuturi şi suplimente) nu trebuie să depăşească nivelul maxim admisibil de 1 mg/zi stabilit de Comitetul Stiinţific pe Alimente.

Rezultatul discuţiilor de la Uppsala s-a concretizat într-un raport care a ajutat la munca de informare şi întocmire a raportului final al Grupului de Lucru ESCO asupra riscurilor şi beneficiilor acidului folic. Raportul Grupului de Lucru ESCO a fost publicat pe site-ul EFSA în noiembrie 2009.

Conform Institute of Food Research, guvernul Regatului Unit ar putea evalua diferite opţiuni în vederea implementării notificării Food Standards Agency care indică fortifierea obligatorie a pâinii cu acid folic. Alternativele care ar putea fi luate în considerare includ folosirea folaţilor naturali, co-îmbogăţirea cu alte vitamine din grupa B şi utilizarea substanţelor de îmbogăţire bio obţinute din plante.

Sursa: www.efsa.europa.eu ; Tecnica molitoria an 61, nr.3, martie 2010, p. 312 - 314

Potrivit lui Tim Smith – director executiv al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentară (Food Standard Agency-FSA) - este necesar realizarea unui parteneriat la nivel mondial pentru a reduce consumul de sare din alimente.

La seminariile desfăşurate recent la Londra privind consumul mondial de sare, Smith a spus delegaţiilor că “În Marea Britanie am remarcat mai multe progrese realizate în ultimii 5 ani în acest sector, spre deosebire de alte state. Totuşi este necesar să conlucrăm şi să privim acest aspect ca o problemă globală dacă dorim să avem succes în reducerea impactului asupra sănătăţii în urma consumului mare de sare”.

Seminariile au inclus un forum pentru reducerea consumului de sare, susţinut de FSA şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) şi întâlniri între experţi, academicieni, oficiali guvernamentali şi din conducerea WHO menite să stabilească o strategie de succes pentru reducerea consumului de sare.

Grupul plănuieşte să publice şi să înainteze către WHO un raport care va cuprinde recomandări în vederea reducerii optime a consumului de sare din dietele globale.

Smith a subliniat, de asemenea, importanţă unui parteneriat la nivel WHO/FSA “Forum Millenium: Strategii de reducere a sării”. El este de părere că “Toţi trebuie să gândim la nivel global, mai degrabă decât la nivel naţional şi să conlucrăm dincolo de graniţe”.

Reformulare

Procesul de reformulare este unul gradual pas cu pas. Aşa cum

procesatorii din industria alimentară au redus voluntar conţinutul de sare din alimente în etape, tot aşa FSA a realizat în etape campanii de informare publică în Marea Britanie.

Între timp, parteneriatele realizate pentru reducerea sării au dat rezultate impresionante “Reunind toată industria alimentară prin considerarea unor ţinte colective şi reale pentru reducerea conţinutului de sare într-o mare varietate de alimente, am schimbat conţinutul de sare din alimente” a adăugat Smith.

“De fapt, având în vedere costurile relativ modeste ale campaniei de informare publică privind reducerea consumului de sare, comparativ cu alte campanii privind sănătatea publică, rezultă că aceasta este una dintre cele mai eficiente campanii de până acum”

Alimente procesate

În ultimii 7 ani, în Marea Britanie conţinutul de sare într-o gamă largă de alimente procesate a scăzut, în timp ce conştientizarea publică cu privire la riscurile unui consum mare de sare a crescut.

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în anul 2008 s-a constatat o scădere a cantităţii medii de sare ingerată de la 9,5g la 8,5 g/zi în rândul populaţiei britanice. “Încă nu este satisfăcător, având în vedere ţinta de 6g/zi, pentru reducere cu peste 1/3 din cantitatea de sare ingerată zilnic, dar o reducere semnificativă de 10% înseamnă prevenirea ratei mortalităţii şi, ceea ce este probabil şi mai important, creşterea duratei de viaţă” a conchis Smith.

Sursa: www.foodnavigator.com

Noul ghid publicat de Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE) din Marea Britanie, în care pur şi simplu se stipulează reducerea progresivă a conţinutului de sare fără a ţine cont de consecinţele tehnice sau comerciale, a bulversat experţii din industria alimentară.

În ghidul publicat recent se cere expres eliminarea grăsimilor artificiale de tip trans în favoarea alimentelor mai sănătoase şi accelerarea măsurilor de reducere a sării şi a grăsimilor saturate. Profesorul Simion Capewell- vicepreşedinte al grupului tehnic care a întocmit ghidul – a afirmat: “Dacă coţinutul de sare din alimente este redus anual cu un procent cuprins între 5-10%, majoritatea consumatorilor nici măcar nu vor sesiza vreo diferenţă în ceea ce priveşte gustul, pur şi simplu adaptându-se”.

În timp ce acest lucru este adevărat până la un anumit punct, producătorii de alimente contactaţi de reprezentanţii site-ului FoodManufacturer.co.uk au confirmat că vor găsi eventual un prag limita pentru reducerea conţinutului de sare din alimente după care consumatorii sesizează o diferenţă reală.

Şi mai important, Capewell a uitat să recunoască funcţiile tehnologice ale sării în alimente, ceea ce înseamnă că procesatorii se confruntă cu provocări structurale şi microbiologice odată ce conţinutul de sare va scădea sub un anumit prag limită, au adăugat producătorii de alimente.

Directorul de siguranţă alimentară al Federaţiei Alimentelor şi Băuturilor (FDF) şi cercetător ştiinţific - Barbara Gallani - a afirmat că “Provocările tehnice nu sunt prezentate doar de acceptabilitatea gustului de către consumatori. Există numeroase implicaţii tehnologice esenţiale pe care le are sarea în procesarea alimentelor, cum ar fi de exemplu conferirea structurii şi texturii alimentelor”.

Aşa cum s-a arătat şi din consultarea cu Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor (FSA), au existat câteva succese rapide la începutul procesului de reducere al sării în alimente, dar continuând, acesta a devenit mai provocator, ceea ce înseamnă un proces inevitabil de încetinire.”

“Siguranţa microbiologică a alimentelor poate fi compromisă de asemenea dacă reţetele tehnologice sunt schimbate în aşa fel încât activitatea apei în alimente să crească. Industria alimentară investeşte un număr mare de resurse în dezvoltarea produselor alimentare cu conţinut mai scăzut de sare şi va continua acest proces, dar acest lucru trebuie realizat astfel încât să nu compromită siguranţa şi calitatea produselor alimentare.”

Separat, cerinţele din ghidul NICE pentru FSA referitoare la sistemul etichetei semafor “ca standard naţional” în Marea Britanie, susţinut de “o legislaţie care să asigure implementarea sa universală” a stârnit de asemenea nedumeriri.

www.foodnavigator.com

Noul soi de grâu ar putea fi disponibil pe piaţă din 2013 mulţumită cercetărilor Centrului de Cercetare şi Dezvoltare al Cerealelor (Grains Reasearch and Development Corporation- GRDC).

Beneficiile consumului unui astfel de grâu sunt prevenirea cancerului colorectal, creşterea conţinutului de glucoză din sânge care îi poate ajuta pe diabetici să îşi controleze şi să îşi reducă obezitatea, iar HAW (high amylose wheat - grâul cu conţinut ridicat de amiloză) conţine o cantitate mare de amidon rezistent, care nu este digerat în intestinul subţire trecând în intestinul gros, unde este descompus de către bacterii.

Managerul GRDC, Vince Logan, afirmă că HAW a fost dezvoltat în ultimii 10 ani de Matthew Morell şi echipa sa la CSIRO împreună cu compania franceză Biogemma.

Echipa a creat HAW prin modificări genetice şi cercetătorii sunt încrezători în cultivarea convenţională a HAW folosind cunoştinţe din ingineria genetică.

Deşi există interes pentru un astfel de produs, nu se ştie cât de puternică va fi cererea pentru un astfel de soi nou de grâu.

Pentru a-şi menţine valoarea, grâul trebuie măcinat separat.

Trebuie o tactică de marketing pentru a promova acest produs nou în rândul comercianţilor şi consumatorilor.

În timp ce mulţi cultivatori de grâu au încercat obţinerea unui astfel de soi, Mr. Logan crede că tandemul Australia/Franţa va repoziţiona dezvoltatorii australieni în topul producătorilor.

Nu există dubii că un soi de grâu cu cantitate mare de amiloză este deja acceptat pe piaţă şi ar aduce îmbunătăţiri semnificative sănătăţii. 80% din cazurile de deces colorectal pot fi prevenite, dieta constituind un factor major.

Grâul cu conţinut mare de amiloză se adaugă produselor disponibile din Australia care au amidon rezistent, printre ele se număr porumb cu amiloză mare, legume, orez brun şi banane.

Dietele vestice au pierdut o cantitate importantă de amidon rezistent, datorită reducerii consumului de cereale integrale.

Alimentele care conţin grâu cu conţinut ridicat de amiloza se preconizează a fi un mod convenabil pentru consumatori în ceea ce priveşte beneficiile amidonului rezistent.

Soiul de grâu este produs de compania Limagrain Cereals Ingedients şi CSIRO’s

Food Futures National Research Flagship.

Sursa: www.fma.com

O echipă de cercetători italieni, coordonaţi de R.Giacco, a dezvoltat un studiu asupra efectelor pe care consumul regulat de alimente pe bază de grâu integral îl poate comporta asupra riscului cardiovascular la persoanele sănătoase (publicat on – line în Nutrition, Metabolism & Cardiovascular Diseases, iunie 2009).

Rezultatele studiilor epidemiologice au permis corelarea consumului regulat de feluri de mâncare pe bază de cereale integrale şi, în special, a unora dintre componentele lor (fibră, vitamine, antioxidanţi, fitoestrogeni şi micronutrienţi) cu reducerea riscului de diabet tip 2, a sindromului metabolic şi a maladiilor coronariene. Conform datelor observaţionale, într-adevăr, ingerarea de cereale nerafinate ar ameliora metabolismul lipidic şi glucidic, statusul oxidativ şi răspunsul antiinflamator. În acest experiment clinic au fost confruntate efectele ingerării timp de trei săptămâni a 2 diete izocalorice, asemănătoare privind compoziţia în macronutrienţi, dar diferite prin tipul de făină (integrală sau rafinată) utilizat pentru prepararea produselor pe bază de grâu (pâine, paste făinoase, pâine prăjită în felii, crackers). Drept urmare, şi aportul total de fibră al celor două diete a fost diferit (23,1 faţă de 9,8 g/zi). Rezultatul mai relevant se referă la reducerea semnificativă a colesterolemiei, atât totale cât şi LDL, aplicând dieta pe bază de grâu integral comparativ cu dieta având la bază cereale rafinate. Nici un alt parametru metabolic nu a fost influenţat în mod diferit de cele două tipuri de cererale folosite în dietele experimentale.

Acest studiu confirmă eficacitatea cerealelor integrale în ameliorarea profilului lipidic şi, în consecinţă, în reducerea riscului cardiovascular la persoanele sănătoase.

Sursa: Tecnica molitoria, an 60, nr.11, noiembrie 2009, p.1293

Când fac cumpărături, consumatorii decid foarte rapid cu privire la valoarea unui brand şi, cu excepţia cazului în care aceştia bifează pozitiv în mintea lor o serie de factori, este foarte probabil că aceşti consumatori vor trece pe lângă produsul alimentar funcţional- consideră unul din experţii de marketing în alimente funcţionale, Peter Wennstrom.

În noua carte lansată, Wennstrom a distins factorii cheie ai deciziei în patru puncte cheie, care trebuie să răsune în mod pozitiv în mintea consumatorului.

Cele patru mari puncte cheie sunt:

1. 1. Are consumatorul nevoie de produs?
2. 2. Accepta ingredientele?
3. 3. A înţeles beneficiul?
4. 4. Are încredere în brand?

„Dacă sunteţi o companie producătoare de ingrediente, identificarea celor 4 factori vă va indica companiile potenţiale ale căror produse corespund cerinţelor dumneavostră” afirmă Wennstrom. „Poate să vă permită dezvoltarea produselor care sunt reale pentru consumatori poziţionându-vă de la considerente tehnice la considerentele consumatorului”.

Cartea aplică cei 4 factori la produsele de succes precum: Danone (Actimel), Raisio (Benecol) şi altele.

De asemenea sunt dezbătute eşecurile (băutura pentru sportivi Emmi Coenzima Q10 care a eşuat după un an).

Calităţi fizice ale produsului

„Utilizând lista iar şi iar de-a lungul mai multor categorii şi continente, veţi identifica factori cheie pentru planificarea lansării alimentelor sau băuturilor funcţionale” afirmă profesorul. Aceşti factori subliniază faptul că aveţi nevoi de inovaţii pentru calităţile fizice ale produsului alimentar.

Sunt exemplificate brand-uri de success din rândul alimentelor probiotice.

Companiile trebuie să se gândească la metode noi de distribuţie precum mostre oferite în masă. Ele trebuie să aibă angajaţi cu principii alimentare sănătoase.

7 secunde, 7 centrimetri

Wennstrom observă că în mod tipic cumpărătorii se decid în 7 secunde dacă să-şi mute mâna de la un raft la altul.

„Cheia creării alimentelor funcţionale de succes este posibilitatea traducerii beneficiilor de sănătate ale produsului sau ale ingredientelor acestora într-un mesaj pentru consumatorii ţintă” afirmă Wennstrom.

Pentru a face acest lucru trebuie să:

• dezvoltaţi o înţelegere a psihologiei, necesităţilor şi a comportamentului consumatorilor cărora le este adresat produsul;
• acceptaţi şi înţelegeţi numeroasele percepţii ale consumatorilor despre alimente şi sănătate şi să realizaţi că ele vor experimenta beneficiile pentru sănătate ale produsului la nivel fizic, intelectual şi emoţional.

Sursa: www.foodnavigator.com

Vestita dietă mediteraneană este reţeta unei vieţi sănătoase şi îndelungate şi a fost creată de oamenii de ştiinţă pe baza nutriţiei mediteraneene.

Această dietă s-a modernizat şi are acum la bază o nouă piramidă alimentară.

“Este pentru prima dată când la baza unei piramide alimentare sunt cereale, legume şi fructe, adică alimente de origine vegetala” - a afirmat profesorul Carlo Cannella, preşedintele Institutului Italian de Cercetare pentru Alimente şi Nutriţie.

“De asemenea, este pentru prima dată când piramida dietei mediteraneene este structurată cu alimente care alcătuiesc o masă principală la bază şi pe măsură ce se urcă celelalte alimente necesare completează masa, fiind distribuite funcţie de frecvenţa de consum recomandată, fie zilnic fie săptămânal”.

Noua piramidă alimentară pentru dieta mediteraneană modernă, adresată către toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 - 65 de ani, ţine seama de evoluţia timpurilor şi a societăţii, evidenţiind importanţa fundamentală a activităţii fizice şi a obiceiului de a bea apă şi sugerând a acorda privilegiu consumului de produse locale de bază sezonieră.

“Este o dietă mediteraneană reexaminată sub semnul modernităţii şi al bunăstării, fără a neglija însă diversele tradiţii culturale şi religioase şi diferitele identităţi naţionale. Noua piramidă – încheie profesorul Carlo Cannella – poate într-adevăr să reprezinte o macrostructură capabilă să se adapteze la exigenţele actuale ale populaţiei mediteraneene în legătură cu toate variantele locale ale dietei mediteraneene”.

Astfel este subliniată valoarea strategică a candidaturii dietei mediteraneene ca patrimoniu cultural spiritual al umanităţii al Unesco.

Iată noua piramidă alimentară:

La bază: multă apă, activitate fizică şi produse locale de bază sezonieră.

Mese principale:

1 - 2 porţii de pâine, paste, orez, couscous şi alte cereale, de preferinţă integrale.

≥ 2 porţii de legume

1 - 2 porţii de fructe

Consum zilnic:

2 - 3 porţii de lapte şi produse derivate (de preferinţă cu conţinut redus de grăsimi)

3 - 4 porţii de ulei de măsline

1 - 2 porţii de fructe cu coajă, seminţe, măsline, ceapă, usturoi.

Consum săptămânal:

1 - 2 porţii de carne de pui

≥ 2 porţii de peşte, crustacee şi moluşte

2 - 4 porţii de ouă

≥ 2 porţii de legume

≤ 1 porţie de salam

≤ 2 porţii de carne

≤ 2 porţii de dulciuri

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr.1, ianuarie 2010, p.72 - 73

Incertitudinea privind supraproducţia şi calitatea a cauzat o restabilire a afacerilor în piaţă.

Europa – In perioada 1 – 10 iulie mari regiuni din Franţa, Germania şi UK s-au confruntat cu căderi de precipitaţii ale căror niveluri au fost sub 50% din nivelurile normale. Ploile recente au atenuat forţa de recoltare în unele regiuni din Franţa şi UK. Totuşi, aceste ploi întârzie acum progresul recoltării.

Franţa: FranceAgriMer a făcut recent estimări asupra recoltei 2010 care nu iau în calcul nici unul din efectele provocate de vremea caldă şi secetoasă recentă. Producţia de grâu 2010 este prevăzută la 35,3 Mt, cu 3,5% mai mică faţă de 2009, cu un randament mediu de 7,1t/ha, mai mic cu 8% decât în 2009.

Raportul indică faptul că valul de căldură ar fi avut un impact mai mare asupra solurilor uşoare din Sud mai degrabă decât asupra solurilor mai grele din Nord.

Asociaţia cooperativelor de fermieri din Germania (DRV) a făcut o estimare privind recolta de grâu 2010, urmare temperaturilor foarte ridicate din ultima vreme care au atins 35 - 40º C în unele regiuni. Producţia de grâu 2010 din Germania este prevăzută la 23,8 Mt, cu 1,4 Mt mai mică decât estimarea anterioară şi sub 25,2Mt de anul trecut.

Fermierii din Marea Neagră – Rusia au estimat că până în 14 iulie au fost recoltate 7,8 Mt grâu de pe 3,7 Mha. Un val de căldură din ultimele săptămâni a provocat ca 17 districte din Regiunea Volgăi să declare stare de urgenţă. In 12 iulie Ministerul a estimat că 9,5 Mha de cultură au fost pierdute datorită condiţiilor neprielnice ale vremii.

Dimpotrivă, Ukraina s-a confruntat în ultimele săptămâni cu căderi mari de precipitaţii. Acest fapt a întârziat recoltarea în detrimentul producţiei şi calităţii potenţiale. Ministerul a prevăzut pentru 2010 o producţie de grâu de 42,2Mt, mai mică faţă de ultimele estimări de 45,5Mt.

America de Nord – recoltarea grâului de iarnă este în desfăşurare, în 11 iulie fiind recoltată 63% din cultură, în linie cu media celor cinci ani de 65% (USDA).

Conţinutul mediu de proteină al probelor de grâu roşu tare de iarnă a fost de 11,9% în ultimul raport privind recolta, realizat de US Wheat Associates (12,1% la sfârşitul anului 2009). Conţinutul mediu de proteină al grâului roşu de iarnă este cu 0.3% peste conţinutul de 10.5% în 2009.

In Canada, precipitaţiile abundente din sezonul de însămânţare din mai/iunie au întârziat şi redus însămânţările. Ministerul Agriculturii estimează suprafeţele însămânţate cu grâu la 7.89 Mha, o scădere de la 9.1 Mha estimate în mai; producţia în 2010 este prevăzută la 20.9 Mt, faţă de 24.2 Mt estimată în mai şi de 26.5 Mt în 2009.

Cererea şi oferta mondială de grâu pentru 2010/2011

Având în vedere evenimentele recente legate de condiţiile climaterice, situaţia cererii şi ofertei pentru grâu în 2010/2011 pare a fi mai puţin confortabilă decât acum câteva luni. Cele mai recente estimări USDA (iulie) stabileşte producţia 2010/11 la 661 Mt (680 Mt în 2009/2010) faţă de o cifră a consumului de 667 Mt (652 Mt în 2009/2010), sugerând primul deficit de grâu din trei ani. Cu toate acestea, stocurile la licitaţie în 2010/2011 sunt prevăzute la 193 Mt faţă de 165 Mt în 2009/2010. In timp ce tabloul global pare totuşi confortabil, există diferenţe regionale mult mai mari. De exemplu, în UE stocurile sunt mai scăzute datorită exportului puternic în 2009/2010 care este în contrast cu nivelurile foarte ridicate ale stocurilor US.

Cererea şi oferta mondială de porumb pentru 2010/2011

Porumbul este cea mai importantă cereală pentru furaje din lume şi situaţia privind cererea şi oferta de porumb continuă să pară critică în 2010/2011. Recolta globală este estimată la 832 Mt (809 Mt în 2009/2010) comparativ cu un consum estimat la 831 Mt (817 Mt). O a treia recoltă record va fi necesară pentru a satisface cererea în creştere, în special datorită cererii puternice de etanol US. Aprox. 40% din producţia de porumb mondială este produsă în SUA. Stocurile SUA se aşteaptă să fie mai scăzute. Aşadar, se observă că piaţa porumbului continuă să fie o sursă de schimbare în pieţele de cereale în 2009/2010

Sursa: HGCA (Home Grown Cereal Authority) - MI Prospects, Vol.13, nr.2, 20 iulie 2010

Reprezentanţi ai Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), ai instituţiilor europene şi italiene, ai preşedinţiei spaniole a Uniunii Europene, precum şi ai tuturor părţilor interesate în lanţul alimentar s-au întâlnit pe 10 mai 2010 în Parma pentru a căuta răspunsuri la întrebări de genul: cum se vor putea asigura alimente sănătoase şi sigure pentru o populaţie mondială care în 2050 ar trebui să ajungă la pragul de 9 miliarde, cum se va putea garanta sustenabilitatea sistemelor de producţie agricolă şi alimentară pe termen lung şi cum se va putea promova inovaţia în cele mai bune condiţii de-a lungul întregului lanţ alimentar.

“Europa se laudă cu o industrie alimentară prosperă, bazată pe secole de tradiţie şi competenţă. Inovaţia poate aduce avantaje ulterioare atât pentru consumatori cât şi pentru mediu şi, de aceea, este important să se evalueze riscurile noilor tehnologii faţă de beneficiile aşteptate. Pentru EFSA aceasta înseamnă noi cerinţe pentru evaluarea eficacităţii şi a necesităţii de a elabora noi metodologii de evaluare a riscurilor şi de a redefini metodologiile existente. Acest proces poate fi încărcat de angajamente deoarece în unele medii ştiinţifice noi, precum nanotehnologiile sau organismele modificate genetic, informaţiile disponibile pot fi limitate şi pot exista semnificative incertitudini ştiinţifice care trebuie cunoscute; în acelaşi timp ne-am luat angajamentul de a face faţă acestor provocări şi de a garanta că legislaţia europeană se bazează pe achiziţii ştiinţifice mai bune” – a declarat directorul executiv al EFSA, Catherine Geslain – Lanéelle.

Comisarul UE pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, a afirmat: “Sunt un mare susţinător al inovaţiei şi voi pune întreaga mea sârguinţă în maximizarea avantajelor pe care ştiinţa le poate oferi, dar nu cu orice preţ. Inovaţia trebuie să se armonizeze cu cele mai mari valori ale societăţii, să aducă beneficii clare şi concrete consumatorilor şi, nu în ultimul rând, să fie acompaniată de o strategie de comunicare eficace”. In continuare a adăugat: “Intenţionez să promovez o politică de ‘ inovaţie responsabilă’ în toate sectoarele interesate. Doresc să văd o industrie alimentară europeană de avangardă şi în plină dezvoltare, susţinută de o creştere a încrederii consumatorilor”.

Feruccio Fazio a anunţat că “Italia intenţionează să participe activ la acest proces de inovaţie orientat spre garantarea unei producţii alimentare sustenabile, oferind în acelaşi timp consumatorilor o amplă gama de produse. In acest scop doresc să prezint modelul italian ca punct de referinţă pentru siguranţa producţiei alimentare, dezvoltările acesteia fiind celebrate în cursul Expo Milano 2015. Crearea ‘Scolii de înaltă pregătire pentru siguranţa şi calitatea alimentară’ , deja prevăzută în protocolul încheiat cu directorul executiv al Efsa, în prezenţa comisarului Dalli la Parma, în 12 martie 2010, reprezintă o contribuţie concretă la acest proiect”.

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr.6, iunie 2010,p.692-693

Un nou studiu realizat în China, arată că utilizarea înlocuitorilor de sare în alimentaţie, ca mijloc de reducere a aportului de sodiu, poate îmbunătăţi tensiunea arterială.

Rezultate studiului indică faptul că persoanele care au înlocuit clorura de sodiu cu un înlocuitor care conţine 65% clorură de sodiu, 25% clorură de potasiu şi 10% sulfat de magneziu, şi-au îmbunătăţit tensiunea arterială sistolică.

Numeroşi cercetători sunt convinşi că ingerarea sodiului este responsabilă de creşterea presiunii arteriale care reprezintă un factor de risc pentru bolile cardiovasculare (CVD).

Sodiul este un nutrient esenţial şi necesar funcţionării organismului, însă s-au lansat campanii pentru reducerea consumului de sare, deoarece 10-12g de sare/zi consumul în societatea vestică, este prea mare.

S-a exercitat presiune pentru reducerea conţinutului de sare din produsele alimentare, iar Food Safety Autorithy (FSA) recomandă 6g sare/zi.

Detaliile studiului

Cercetătorii chinezi au selectat 600 persoane cu vârsta medie de 54 de ani şi cu o tensiune arterială de 150,1/91,4 mmHg pentru a lua parte la studiul “Substituirea sării din consum”. Astfel participanţii au consumat fie numai substituenţi ai sării, fie numai sare timp de un an. S-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a tensiunii arteriale sistolice de la 7,4 la 6,9 mmHg. Presiunea pulsului s-a redus la 4,5 mm Hg.

Markerii sănătăţii arteriale s-au îmbunătăţit, presiunea aortică fiind 1,5 mmHg.

Reducerea sării

La începutul acestiui an, cercetătorii de la Şcoala medicală Harvard au publicat, în revista “Arhivele medicinei interne”, faptul că niveluri ridicate de sodiu şi niveluri scăzute de potasiu ingerate zilnic pot creşte riscul CVD.

“Evidenţele sugerează că prin reducerea sodiului ingerat zilnic corelat cu creşterea dozei zilnice ingerate de potasiu, se poate reduce nivelul incidenţei bolilor CVD”, a afirmat Nancy Cook, conducătorul studiului.

Sursa: “Effects of salt substitute on pulse wave analysis among individuals at high cardiovascular risk in rural China: a randomized controlled trial”

Authors: J. Hu, X. Jiang, N. Li, X. Yu, V. Perkovic, B. Chen, L. Zhao, B. Neal, Y. Wu

Hypertension Research, February 2009

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a publicat o opinie ştiinţifică referitoare la Tilletia indica – o ciupercă ce cauzează o boală a grâului numită boala produsă de Tilletia indica.

Organismul de control al sănătăţii plantelor (PLH) concluzionează că Tilletia indica poate pătrunde în spaţiul Uniunii Europene prin importurile de grâu. Comisia Europeană a cerut EFSA o documentare ştiinţifică despre acest aspect, urmare a cererii adresate Uniunii Europene de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) pentru revizuirea măsurilor curente de control al Uniunii Europene pentru grâul importat din Statele Unite ale Americii (SUA).

Sporii de Tilletia indica sunt foarte rezistenţi la condiţiile climaterice adverse şi pot supravieţui în sol mai mulţi ani. Odată instalată boala, este foarte dificil de eradicat. Când condiţiile climaterice devin favorabile pentru ciupercă, aceasta poate infecta spiculeţele grâului, dezvoltând apoi spori pe seminţe. Boabele de grâu infectate cu Tilletia indica au un miros caracteristic de peşte în descompunere şi făina obţinută din astfel de boabe nu poate fi folosită în panificaţie.

În sprijinul cererii sale, USDA a înaintat un model matematic bazat pe prezumţia că sunt necesare minim 150000 spori/ha pentru ca boala să se extindă în zone necontaminate. Potrivit acestui model, numărul de spori conţinuţi de grâul importat din SUA nu este suficient de mare pentru ca boala să se declanşeze în spaţiul Uniunii Europene.

Bazându-se pe propria evaluare, PLH a concluzionat că nu există nici o dovada publicată care să demonstreze că este necesar un număr minim de spori ai ciupercii pentru ca boala să se extinda în noi zone. De aceea, EFSA nu consideră că modelul propus de USDA este demonstrat ştiinţific.

Boala produsă de Tilletia indica nu este o boală curentă în Europa. Toate loturile de grâu importate din regiuni contaminate cu această ciupercă trebuie testate atât după recoltare, cât şi înainte de transport şi rezultatul trebuie să fie liber de sporii ciupercii.

Boala produsă de Tilletia indica se întâlneşte în unele ţări asiatice şi din anii 1970 a migrat în părţi ale Americii de Nord şi Sud. În SUA această boală s-a identificat în Arizona, California şi Texas – zone de unde se exportă grâu către Uniunea Europeană.

www.efsa.com

FAO a realizat o primă estimare privind producţia mondială de orez pentru 2010.

Se semnalează un an record, cu o creştere de +4% faţă de 2009 (680 milioane tone), ajungând la 710 milioane tone orez (474 milioane tone orez prelucrat).

Creşterea s-ar concentra în ţările asiatice, unde ar trebui să se colecteze 643 milioane tone orez nedecorticat, cu 29 milioane tone mai mult faţă de 2009, din care aproape 20 milioane va reprezenta producţia din India. Intr-adevar, India, a doua ţară din lume în ce priveşte producţia şi consumul de orez, ar înregistra o creştere de +15%, atingând cota de 151 milioane tone.

De asemenea, sunt prevăzute creşteri ale producţiei de orez în China (+3,2 milioane) şi Thailanda (+1,8 milioane). Producţia în Filipine, prima ţară importatoare din lume, ar trebui să atingă cota de 17,4 milioane, cu o creştere de + 9% faţă de 2009.

Pentru 2010 comerţul mondial este estimat la 31,3 milioane tone orez prelucrat, în creştere cu 1,6 milioane faţă de 2009 (+5%) şi cu 1,2 milioane comparativ cu 2008.

Se prevăd creşteri ale exporturilor pentru Pakistan (+0,5 milioane), Thailanda (+0,3 milioane), SUA (+0,3 milioane), China (+0,2 milioane), Egipt (+0,1 milioane) şi UE (+0,1 milioane); o scădere în ce priveşte exporturile ar înregistra India (-0,3 milioane) şi Uruguay (-0,1 milioane).

Estimările indică un consum mondial de 453 milioane tone orez prelucrat (+2% faţă de 2009), din care: 388 milioane pentru uz alimentar, 53 milioane pentru refolosiri şi sectorul nealimentar şi 12 milioane pentru uz zootehnic.

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr.6, iunie, 2010, p627

Va informam ca pe parcursul lunii iulie procesatorii din industria de panificaţie au depus proiecte în scopul accesării de fonduri europene pentru investiţii în valoare de 99.000.000 eur din care 79.200.000 eur pentru sectorul agricol.

Suma maximă nerambursabilă ce poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect prin această schemă este de 3 milioane de euro, iar procentul de cofinanţare publică este de maxim 50% din valoarea eligibilă a investiţiei – în cazul IMM-urilor, şi de cel mult 25% în cazul întreprinderilor mari.

Societăţile care doresc să beneficieze de aceste fonduri nerambursabile trebuie să îndeplinească condiţiile de conformitate şi eligibilitate ce pot fi consultate accesand Ghidul Solicitantului, iar potenţialii beneficiari vor trebui să îşi depună cererile de finanţare, în perioada 1-30 iulie 2010, la sediile Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) din zona în care va fi amplasată investiţia.

În domeniul panificaţiei sunt eligibile pentru atragerea acestor fonduri societăţile ale căror activitate se încadrează în clasele CAEN 1071, 1072, 1073.

Pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati la tel. 021- 312.31.20, 021-314.24.13, fax. 021-312.26.50, email: office@rompan.ro

Conform previziunilor International Grains Council (IGC), oferta de grâu în campania 2010-2011 se va menţine, cu siguranţă, la niveluri bune.

Într - o primă Perspectivă 2010, IGC estimează numai o foarte uşoară scădere pentru suprafeţele cultivate şi recoltele de cereale..

Conform analiştilor englezi, condiţiile climatice, în ansamblu, favorabile emisferei nordice ar fi uşurat operaţiunile de însămânţare cu cereale de toamnă.

Pentru grâu, în mod special, previziunile pentru 2010 indică, la nivel mondial, o creştere a suprafeţelo însămânţate de 221 milioane ha, în scădere cu mai puţin de un punct procentual faţă de anul 2009.

O evaluare care, în ipoteza unei producţii aliniate la media deja istorică a ultimilor ani, proiectează o primă estimare asupra recoltei 2010 la cota de 653 milioane tone. O cifră care, deşi mai mică cu 21 milioane tone faţă de ultimul an (-3,1% ), ar atribui noii recolte al treilea rezultat bun istoric după recordul absolut din 2008-2009 (686 milioane tone).

În UE condiţiile meteo favorabile au facilitat operaţiunile de însămânţare. Datele indică o creştere a suprafeţelor însămânţate cu grâu şi o reducere a hectarelor destinate cultivării cu orz. În schimb, situaţia este mai complexă în fosta Uniune Sovietică. Valurile continue de ger au împiedicat însămânţările în diverse zone.

Sursa:www.igc.int

Potrivit unui studiu recent "Ingerarea sodiului de către adulţi în Statele Unite ale Americii - 2005-2006", cetăţenii americani consumă în medie 3,466 mg sodiu/zi, de 2 ori mai mult decât doza recomandată pentru multe categorii de populaţie. Acest studiu a fost publicat în Raportul săptămânal al Centrului pentru controlul bolilor şi prevenirea morbidităţii şi mortalităţii.

Raportul a examinat datele pentru 2005 - 2006 din cercetarea privind Sănătatea naţională şi examinarea nutriţională (NHANES), studiu care s-a axat pe sănătatea şi statutul nutriţional al adulţilor şi copiilor.

În perioada 2005-2006, doar 9,6 % dintre cei intervievaţi se încadrau în raţia recomandată pentru consumul de sodiu. Potrivit datelor din Ghidul Nutriţional 2005, pentru americani s-a recomandat un consum zilnic de sodiu/ zi mai mic de 2,3 mg. Anumite categorii de persoane (cu tensiune arterială mare, vârstnici) ar trebui să ingereze 1,5 mg/zi.

Conform datelor acestui studiu, cerealele contribuie cel mai mult la cantitatea de sodiu şi calorii ingerate, urmate de produsele din carne. Categoria cerealelor include alimente procesate cu conţinut ridicat în sodiu şi alimente consumate în mod frecvent cum ar fi pâinea.

Autorii studiului au adăugat că ingerarea sodiului din produsele din carne a fost mai mare decât expectaţia deoarece în această categorie sunt incluse produsele din carne procesate (cârnaţi, crenvurşti).

În ciuda faptului că legumele conţin puţin sodiu, acestea au fost cea de-a 3-a categorie de alimente care a contribuit la cantitatea ridicată de sodiu ingerat, pentru că sunt incluse supele de legume, sosurile şi cartofii albi (cartofi prăjiţi, chips-uri) şi conservele de legume.

Janelle Peralez Gunn – analistul sănătăţii publice din cadrul departamentului pentru prevenirea bolilor de inimă şi atacuri cerebrale - a afirmat că "Sodiul a devenit atât de pregnant în alimente încât este dificil pentru majoritatea consumatorilor americani să se încadreze în limitele de ingerare recomandate, de aceea profesioniştii din sănatatea publică alături de procesatorii de alimente, comercianţi şi promotori ai sănătăţii trebuie să acţioneze acum pentru a spijini eforturile populaţiei de a reduce consumul de sodiu."

www.bakingbusiness.com

Volumul şi textura painii din orez ar putea fi imbunatatite in mod simplu prin adaugarea de glutation, o proteina si un aditiv alimentar sigur, obtinandu-se astfel produse fara gluten mai bune pentru o piata in crestere – afirma un nou studiu.

Capacitatea aluatului obtinut din faina de orez de a retine gazele si, prin aceasta, de a imbunatati volumul painii a fost ameliorata cand s-a folosit glutation – conform cercetarilor publicate in Journal of Agricultural and Food Chemistry.

Hiroynki Yano din cadrul Institutului de Cercetare pentru Industria Alimentara din Japonia a ajuns la concluzia ca glutationul inhiba formarea de legaturi in aluat, numite lanturi bisulfid, mai inainte considerate a produce o retea puternica si rezistenta la dezvoltarea aluatului in timpul procesului de coacere.

“Analiza microstructurii painii din orez cu adaos de glutation a relevat faptul ca aceasta are o porozitate asemanatoare painii din grau, dar cu o suprafata mai neteda” a observat cercetatorul.

“Aceste date sugereaza ca glutationul faciliteaza deformarea aluatului din orez, crescand astfel elasticitatea sa in etapele initiale de coacere a painii si volumul painii rezultate”.

Detalii privind reteta

Yano a preparat aluaturi din orez pentru paine folosind faina de orez, apa si glutation (Sigma - Aldrich), le-a lasat peste noapte si apoi a adaugat zahar si drojdie de panificatie. Dupa coacere la 140º C timp de 35 minute, cercetatorul japonez a raportat: “Rata de crestere a volumului painii a fost de 2,4, adaugand 0,75 g glutation la 280 g faina de orez. Cresterea treptata a cantitatii de glutation a dus la micsorarea volumului painii”.

Posibilitati pentru o piata in crestere

Piata produselor fara gluten este in dezvoltare si a fost evaluata la circa 1,6 miliarde $ anul trecut, conform datelor de la Packaged Facts. Piata a inregistrat in ultimii 4 ani o rata anuala de crestere de 28%.

Sursa: Journal of Agricultural and Food Chemistry

Reducerea sarii si a grasimilor saturate este o parte din ce in ce mai importanta a formularii produselor sanatoase, iar fabricantii si furnizorii de ingrediente sunt si ei la inaltimea acestei provocari.

In ciuda recesiunii, sanatatea si bunastarea consumatorului raman preocuparile cheie ale fabricantilor de produse alimentare si bauturi. In lumina atentiei crescute acordate de guvernele internationale asupra reducerii consumului de sare si grasimi saturate, companiile investesc in formularea de produse care sunt nu numai percepute ca fiind mai sanatoase, ci si care contin niveluri mai mici din acesti nutrienti mai putin doriti.

“Despre reformularea pentru sanatate se vorbeste din ce in ce mai mult ca rezultat al unei constiinte crescute privind obezitatea si dietele sanatoase si noi trebuie sa imbunatatim atat calitatea cat si valoarea nutritiva a produselor noastre” – a spus Andrea Cattaruzza, manager pentru stiinta aplicata la Mars Chocolate, la Conferinta tinuta in cadrul Expozitiei Food Ingredients Europe din noiembrie 2009 de la Frankfurt.

“Stiinta nutritionala subliniaza legatura intre acizii grasi saturati si bolile cardiovasculare, de exemplu, astfel incat industria nu poate ignora acest lucru”.

Puncte de vedere similare au fost exprimate cu privire la reducerea sarii la aceeasi conferinta, unde dr.Gerda Feunekes, director departament nutritie la Unilever, a spus: “Reducerea sarii este un drum de parcurs nu numai pentru Unilever, ci pentru fiecare dintre noi. “ Ea a subliniat ca programe de reducere a sarii si initiative guvernamentale au fost stabilite pretutindeni in lume, inclusiv in China care s-a implicat recent in necesitatea rezolvarii problemei presiunii arteriale ridicate.

Unilever a eliminat 9.000 tone de sare intre 2003 si 2008 si continua inovatia in acest domeniu.

In SUA exista acum planuri de a reduce ratia medie de sare a consumatorilor cu 20% in cinci ani.

“Cu Vitality Mission si Programul de Nutritie pentru reducerea sarii, Unilever se angajeaza sa satisfaca ghidurile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (WHO)” – a spus dr.Feunekes.

WHO a stabilit nivelul ratiei zilnice recomandate pentru sare la 5 g pe zi de persoana. Cu toate acestea, consumul mondial tipic de sare este in mod curent intre 9 si 12 g pe zi de persoana. In mare parte aceasta sare provine nu din adaos la masa sau in timpul prepararii, ci din consumul produselor alimentare gata fabricate sau preparate.

“Unul din obstacolele in calea reducerii sarii este acceptul consumatorului, deoarece exista o cerere mica pentru produse cu continut scazut de sare. Un studiu efectuat de Unilever pune in lumina faptul ca pentru consumatori gustul si pretul sunt mai importante decat sanatatea: 50% din intreaga populatie a globului ar abandona gustul in favoarea sanatatii si o treime nu ar abandona bunastarea pentru sanatate… Unele dintre solutiile disponibile cuprind: adaptarea gustului produsului; reducerea traptata a continutului de sare, fara a afecta gustul produsului; si mentiunea de “natural” mai degraba decat “continut redus de sare” – a precizat dr.Feunekes.

Solutii

“Pentru produse diferite aveti nevoie de solutii diferite. Noi, probabil, putem reduce sarea cu 20-30% in unele produse, dar avem nevoie, in mod real, si de o tehnologie inovatoare. Dar etapele trebuie sa fie luate incet. Daca folosim metoda “adaptarii” – luand in considerare consumatorii care se dapteaza la continuturi mai mici de sare intr-un timp indelungat – ar fi posibil sa reducem continutul de sare intr-o supa, de exemplu, cu 10% in doi ani. Totusi, acest lucru trebuie facut pe o baza industriala larga, in caz contrar, consumatorii se vor orienta spre alte produse “mai sarate” – a spus in continuare dr.Feunekes.

In perioada 2003 – 2008 Unilever a eliminat 9.000 t de sare si se cerceteaza unele alternative inclusiv folosirea plantelor aromatice, a condimentelor si a noilor inlocuitori de sare; interactiunile senzoriale intre textura, culoare, aroma etc; si capacitatea de a influenta “receptorul de sodiu” in corp, astfel incat acesta sa ofere perceptia de sodiu fara a-l consuma.

Nestlé efectueaza cercetari asupra texturii, culorii, gustului, precum si asupra modului cum sarea “lucreaza asupra limbii”. Dr.Nicolas Godinot, cercetator in cadrul Centrului de Cercetare Nestlé a ajuns la aceeasi concluzie cu dr.Feunekes de la Unilever, afirmand ca rezultatele cele mai mari ar fi realizate daca intreaga industrie alimentara ar participa, iar reducerea sarii s-ar face gradual.

Un studiu australian a demonstrat deja ca o reducere a sarii cu 25% in paine poate fi realizata fara a fi perceputa, daca este facuta treptat.- conform afirmatiei dr.Nicolas Godinot care sustine si modificarea distributiei sarii in produsele finite.

“Este posibil sa se adauge sare la un component specific al unui produs alimentar complex, astfel incat aceasta sa fie detectata cel mai eficace..…Avem in vedere si interactiuinile dintre diferite modalitati senzoriale: prin cresterea aciditatii poate fi marita senzatia de sarat. In mod similar, cresterea consistentei sau a gustului de dulce poate duce la o perceptie crescuta de sarat a unui produs. Unele condimente cresc si ele senzatia de sarat, desi aceasta depinde foarte mult de produs si nivelurile utilizate” – a spus Godinot.

Prin combinarea a diferiti ioni, precum sodiu, potasiu, clorura si substante de imbogatire a aromei, Nestlé a realizat un inlocuitor al sarii, cu ajutorul caruia s-a obtinut o reducere a continutului de sare in unele produse.

“Odata ce ati realizat reducerea, trebuie sa va indreptati atentia asupra flexibilitatii de a face aceasta si asupra costurilor…. In mod curent, nu este posibila inlocuirea completa a sarii, dar prin inlocuirea sa partiala, combinata cu o buna formulare, se poate ajunge in unele cazuri la o reducere de pana la 50%. Incepand din 2002, Nestlé a monitorizat deja scoaterea a 7000 t de sare din produsele sale” – a precizat dr. Godinot.

Inlocuitori de sare

Firmele producatoare de ingrediente au raspuns la cererea pentru alternative la sare si grasimi si la Expozitia Food Ingredients Europe din Frankfurt din noiembrie 2009 si-au prezentat noile solutii.

Armor Proteines a lansat noul sau inlocuitor de sare LactoSalt Optitaste care a castigat medalia de bronz pentru inovare la Fi Europe 2007. Fiind un compus mineral, acesta contine numai 10% sodiu (comparativ cu 40% in sare) si permite ca produse cum ar fi painea, branza si jambonul afumat sa fie formulate cu 25% mai putina sare in produsul final, fara a afecta aroma.

Fima Mineral Resources International (MRI) (UK) Ltd –a fost prezenta la Expozitia Fi Europe pentru a prezenta solutia sa privind reducerea sodiului. FortiFlavor nu contine clorura de sodiu si poate fi folosit pentru a reduce continutul de sodiu al produselor finite cu pana la aprox. 60%. FortiFlavor este o solutie super saturata a altor minerale care apar in mod natural, aflata sub forma de pulbere sau lichida si obtinuta din apa din Great Salt Lake, Utah, SUA. “Clorura de sodiu este un mineral esential pentru organism, asadar ideea nu este sa se indeparteze complet sodiul din dieta, ci sa se echilibreze ratia de nutrienti din organism”… “FortiFlavor confera produselor, in mod natural, o aroma de sarat, precum si un profil nutritional imbogatit. “ – a spus David Thomas, director fondator MRI (UK) Ltd.

Firma Esco a lansat noua sa gama “Balance Salt” care inlocuieste clorura de sodiu in proportie de 50% cu alte minerale precum: clorura de potasiu (44,5%), sulfatul de magneziu, carbonatul de magneziu si carbonatul de calciu. Oferind o mare puritate si o sursa complet naturala, Balance Salt este in prezent disponibil atat pentru consumatori, cat si pentru fabricanti.

Reducerea grasimii saturate

Reformularea produselor pentru sanatate nu ar fi completa daca nu am aborda si subiectul privind continutul produselor in grasime saturata. Ajustarea grasimii saturate a fost un obiectiv strategic pe termen lung pentru multe companii, in special datorita faptului ca diferentierea intre grasimile “bune” si cele “rele” devine din ce in ce mai mult parte din repertoriul sanatatii consumatorilor si guvernele multor tari iau masuri pentru a reduce ratia de grasimi saturate.

“Ne angajam sa reducem acizii grasi saturati in produsele noastre, cu toate ca reducerea grasimii saturate in produsele de ciocolata este o provocare dificila” – a afirmat dl. Cattaruzza, de la Mars Chocolate. O parte din dificultatea privind reducerea grasimii saturate in ciocolata consta in nevoia de a retine textura in produsul finit.

Fiind rezultatul a cinci ani de cercetare, a unei investitii de 10 milioane euro si a peste 40.000 ore/om in R&D, aceasta din urma initiativa, aplicata de catre branduri de ciocolata precum Mars, Snickers, Milky Way, Topic si Flyte, va consta intr-o reducere cu 15% a grasimii saturate/baton de ciocolata fata de retetele obisnuite, fara vreo modificare a gustului sau a calitatii produselor.

“Cheia pentru reducerea grasimilor in produsele de cofetarie este capacitatea de a comunica cu consumatorii, astfel incat acestia sa inteleaga beneficiile – ajutandu-I sa consume ciocolata in mod responsabil” a continuat dl. Cattaruzza.

Inlocuitori ai grasimii saturate

Fabricantii de ingrediente continua sa lucreze asupra unor retete avand un continut redus de grasime saturata si la Fi Europe trei inovatii in grasimi au fost nominalizate pentru Medalia Anului in sectorul de cofetarie.

Firma Fuji Oil Europe a castigat Medalia de Aur pentru produsul sau Redusat - o grasime nehidrogenata, solida, care poate fi etichetata ca o grasime vegetala ce furnizeaza toate caracteristicile structurale ale grasimilor saturate. Produsul este rezultatul a trei ani de cercetare privind comportamentul unor tipuri diferite de grasimi solide in combinatie cu alte ingrediente si folosind procese mecanice variate. Redusat se bazeaza pe trigliceride simetrice, cu un continut ridicat de acid stearic.

“Folosind Redusat este in prezent posibil sa se reduca continutul in grasime saturata a unui produs cu 50-60%, fara a compromite proprietatile sale senzoriale sau gustative” – a spus dl. Cleenewerck care a explicat ca Redusat este disponibil in trei tipuri standard 25, 30 si 40 pentru diferite creme de cofetarie. “Un dublu avantaj este acela ca grasimea saturata din Redusat (acidul stearic) este echivalenta in realitate cu un acid gras nesaturat in modul cum acesta se comporta. Acesta nu creste colesterolul LDL (“rau”), ci in realitate colesterolul HDL (“bun”)”.

Sursa: www.foodbev.com

Din ce in ce mai multe canale de desfacere a produselor alimentare din Spania sistematic nu reusesc sa aplice regulile care guverneaza comercializarea painii, in special in ce priveste ambalarea si etichetarea produselor vandute in magazine cu autoservire.

Acest lucru a adus daune asupra reputatiei si calitatii produsului in ochii consumatorului si a condus la o scadere in consum, reflectata in toate statisticile oficiale.

Confederatia din Catalonia a Uniunilor de Brutari a inaintat reclamatii privind aceste practici abuzive in vanzarea painii la toate departamentele relevante ale Guvernului si la autoritatile locale, dar nu s-a facut nimic pentru a le eradica, in special in ce priveste ambalarea si etichetarea painii vandute in supermarketuri, magazine cu autoservire, magazine cu vanzare cu amanuntul, magazine de fructe, etc.

Deoarece aceasta este o problema nationala, Confederatia Spaniola a Asociatiilor de Brutari (CEOPAN) a sesizat in 2009 cu diferite ocazii Agentia Spaniola de Nutrite si Siguranta Alimentara, solicitand ca painea vanduta prin canale de distributie cu autoservire sa fie nu numai ambalata, ci si sigilata in mod obligatoriu, pentru a preveni atingerea ei cu mana de catre clienti, deoarece painea este un produs alimentar proaspat, fabricat zilnic. Pana acum nu a existat nici un raspuns.

In prezent o mare parte din magazinele cu autoservire vand painea in ambalaje nesigilate, neindicand numele producatorului, data fabricatiei, ingredientele sau termenul de valabilitate, sfidand regulile ce guverneaza etichetarea si ambalarea. (Directiva 97/4/CE si la nivel national Decretul Regal 1334/1999 din 31 iulie care adopta regulile generale privind etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare).

Este acesta un declin clar in reputatia si calitatea painii de a continua, datorita practicilor abuzive ale magazinelor cu autoservire, in nereusita de a o sigila si eticheta adecvat, avand in vedere ca painea este un component cheie al dietei mediteraneene, cu recomandarea WHO a unui consum minim zilnic de 200g pe persoana?

Este Comisia constienta ca directiva privind etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare destinate consumatorului final nu este implementata si ca nu a existat un raspuns din partea autoritatilor responsabile? Care este opinia sa asupra acestei probleme?

Raspunsul dlui Dalli in numele Comisiei Europene

Directiva 2000/13/CE stabileste regulile generale privind etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare. Articolul 3(1) din Directiva 2000/13/CE specifica ce particularitati trebuie sa apara pe etichetarea produselor alimentare.

Pentru produsele alimentare oferite spre vanzare fara preambalare, ambalate la cererea consumatorului sau preambalate pentru vanzare directa, este de competenta Statelor Membre sa adopte reguli detaliate privind modul in care particularitatile specificate in Art.3 urmeaza sa fie aratate (Art.14 din Directiva 2000/13/CE). De asemenea, Statele Membre pot decide sa nu solicite prevederea tuturor sau a unora dintre aceste particularitati, cu conditia ca totusi cumparatorul sa primeasca informatii suficiente.

Astfel, determinarea nivelului de informare ce trebuie furnizat pe produsele alimentare preambalate pentru vanzare directa, precum painea si produsele de panificatie, sta in discernamantul Statelor Membre.

Operatorii din sectorul alimentar au responsabilitatea de a asigura respectarea cerintelor de etichetare relevante. Autoritatile competente ale Statelor Membre trebuie sa monitorizeze si sa controleze de la caz la caz indeplinirea cerintelor privind etichetarea.

Sursa: European Flour Millers

Aspiratiile asociatiilor European Flour Milling & Euroflour – privind viitoarea Politica Agricola Comuna (CAP) dupa 2013

Asociatia European Flour Millers reprezinta interesele industriei de morarit in UE prin cele 25 de asociatii nationale de morarit afiliate. Euroflour – asociatia sa sora – reprezinta interesele exportatorilor morari europeni. Am dori sa impartasim vederile sale asupra PAC – dupa 2013 pentru a contribui la dezbaterea publica privind viitorul agriculturii europene.

Industria europeana de morarit considera ca regulile implementate printr-o politica comuna sunt necesare pentru a asigura accesul competitiv la grau moale si secara – in cantitatea si calitatea cerute.

Viitoarea CAP se va concentra pe tintele sale initiale si fundamentale care credem ca asigura disponibilitatea ofertelor si stabilitatea pietelor, in timp ce asigura existenta agriculturii locale pentru a hrani consumatorii europeni la preturi rezonabile.

European Flour Millers & Euroflour

- Cifre cheie -

• Peste 45 tm grau moale si secara procesate in fiecare an in UE;
• Cel mai mare utilizator din domeniul alimentar de grau si secara din UE;
• Sectorul cuprinde peste 3.000 companii avand peste 45.000 de angajati;
• Folosirea medie a capacitatii este in jur a 65%;
• 15% din exporturile mondiale de faina ;>
• Industria europeana de morarit valoreaza peste 15 miliarde euro.

In acest context, sprijinim angajamentul UE de a incheia Runda Doha, precum si acordurile bilaterale, cu un accent special pe destinatii relevante pentru exporturile de faina ale UE. Atragem atentia si asupra necesitatii de a vedea ca acordurile deja in vigoare sa fie corect aplicate de catre partenerii comerciali ai UE.

UE trebuie sa fie mai activ la nivel international pentru a elimina practicile neloiale, in timp ce se solicita respectarea acordurilor bilaterale si multilaterale.

Sursa: European Flour Millers

Date şi cifre 2009

Lucrările realizate de High Level Group (HLG) privind competitivitatea industriei agro-alimentare a Uniunii Europene au condus la adoptarea în 2009 a unui raport, a unei liste de 30 recomandări şi a unui set de acţiuni complementare, toate având drept scop susţinerea performanţei sectorului european de alimente şi băuturi şi realizarea unor condiţii cadru stabile pentru anii care urmează.

In raportul său “Competitivitatea industriei alimentare în date şi cifre 2009”, CIAA se axează pe indicatorii specifici competitivităţii acestei industrii (valoarea producţiei, productivitate, creşterea valorii adăugate, ponderea în pieţele mondiale, etc). Studiul atrage atenţia asupra mediului de afaceri curent care este mult influenţat de politica şi legislaţia UE şi se concentrează pe locul industriei alimentare şi a băuturilor în lanţul alimentar.

Industria alimentară şi a băuturilor din UE, cel mai mare sector de producţie din Europa, are capacitatea şi potenţialul de a-şi menţine poziţia pe piaţa globală.

Raportul atrage atenţia asupra necesităţii unei acţiuni urgente din partea legiuitorilor de a crea un mediu de afaceri favorabil pentru fabricanţii europeni de produse alimentare şi băuturi, permiţându-le să facă faţă provocărilor şi să le transforme în noi oportunităţi. De aceea, industria europeană de alimente şi băuturi trebuie să implementeze recomandările HLG al UE.

Creşterea lentă a producţiei UE

Cifrele arată o expansiune considerabilă a noilor pieţe. In ultimii ani industria alimentară europeană a crescut cu numai 15%, în timp ce industria alimentară braziliană şi cea chineză au crescut cu 68 şi respectiv 178%.

Fig.1 Evoluţia valorii producţiei în diferite industrii alimentare (2001=100)

Stabilizarea creşterii valorii adăugate a UE

Creşterea valorii adăugate a industriei europene de alimente şi băuturi a început să se stabilizeze în ultimii doi ani (+2% în 2007) . Cu toate acestea, ratele de creştere a valorii adăugate pentru sectorul alimentar în China şi Brazilia nu se pot compara, ajungând la 22 şi respectiv 14% între 2006 şi 2007.

Fig.2 Evoluţia creşterii valorii adăugate în diferite industrii alimentare (2001=100)

Declinul balanţei comerciale UE

Surplusul comercial al UE a scăzut cu 46% în 2007 faţă de anul anterior, ca rezultat al nivelurilor importurilor semnificativ crescute (9%), comparativ cu exporturile (5%) din şi către restul lumii.

Fig. 3 Surplusul comercial al industriei europene alimentare

In ciuda creşterii lente a producţiei UE şi a breşei în productivitatea muncii între ţări dezvoltate precum SUA şi UE, există unele semne pozitive de creştere, îndeosebi cu privire la ratele de creştere a valorii adăugate.

Industria alimentară europeană rămâne principalul exportator pe pieţele globale. Totuşi, aceasta face faţă presiunii internaţionale tot mai puternice, deoarece ţări noi au devenit jucători importanţi la nivel global.

Sursa: www.ciaa.eu

Rezultatele controalelor inspectorilor A.N.S.V.S.A. la nivel national effectuate in perioada 17-21 mai 2010

Inspectorii Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene şi a Municipiului Bucureşti au efectuat, în perioada 17 – 21 mai 2010, un număr de 1.456 controale la unităţi din diferite domenii de activitate: igienă veterinară 649 de controale, sănătate şi bunăstare animală 387 controale şi siguranţa alimentelor 420 de controale.

În urma verificărilor au fost aplicate 152 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 467.320 lei şi 133 de avertismente.

Au fost reţinute oficial de către inspectori 187 kg de produse alimentare în valoare totală de 755 de lei.

Categoriile de unităţi controlate au fost următoarele: depozite frigorifice, unităţi de tranşare a cărnii, unităţi de procesare a cărnii, abatoare, unităţi de procesare a laptelui şi produselor lactate, hale de desfacere a produselor de origine animală din pieţe agroalimentare, cărmangerii, măcelarii, pescării, restaurante, cantine, cofetării, patiserii, pensiuni agroturistice, magazine alimentare, târguri de animale, unităţi de asistenţă sanitară veterinară, farmacii veterinare, supermarket-uri, dar şi unităţi de creştere a bovinelor, ovinelor şi caprinelor, porcinelor şi păsărilor.

S-au emis 2 Ordonanţe de Suspendare a Activităţii în judeţul Gorj, 1 Ordonanţă de Suspendare a Activităţii în Mun. Bucureşti şi 1 Ordonanţă de Interzicere a Activităţii în judeţul Ilfov, 1 Ordonanţă de

Interzicere a Activităţii în Mun. Bucureşti, 1 Ordonanţă de Interzicere a Activităţii în judeţul Mureş, 1 Ordonanţă de Interzicere a Activităţii în judeţul Vaslui, 1 Ordonanţă de Interzicere a Activităţii în judeţul Timiş.

În urma controalelor au fost constatate o serie de neconformităţi, dintre care amintim:

• Deficienţe constatate în domeniul siguranţei alimentelor:
  • manipularea produselor alimentare şi a hranei pentru animale cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare şi a hranei pentru animale în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă conform prevederilor legislaţiei în vigoare
  • nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite
  • nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutriţie pentru animale şi a produselor de uz veterinar.
• Deficienţe constatate în domeniul igienei veterinare:
  • manipularea produselor alimentare şi a hranei pentru animale cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare şi a hranei pentru animale în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă conform prevederilor legislaţiei în vigoare
  • nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite
  • ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare şi a celor destinate nutriţiei animalelor, în vederea depozitării, transportului, valorificării şi comercializării acestora
  • nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutriţie pentru animale şi a produselor de uz veterinar.

 

Cetăţenii sunt rugaţi să sesizeze neregulile pe care le observă în domeniul siguranţei alimentelor şi faptele de corupţie în domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. În acest sens, pot suna la numărul de telefon al „Call Center”–ului A.N.S.V.S.A. 0800 826 787, care poate fi apelat non-stop, gratuit din orice reţea de telefonie.

Cea de a IX-a editie a Expozitiei Internationale de Panificatie s-a desfasurat in perioada 22-26 mai 2010 la Verona, Italia, in cadrul centrului expozitional Veronafiere.

Suprafata totala alocata expozitiei a fost de 4000 mp.

In urma invitatiei din partea Institutului Italian pentru Comert Exterior, delegatia din care au facut parte membri Rompan s-a alaturat altor 20 de tari participante la acest eveniment (Brazilia, Ecuador, Columbia, Egipt, Libia, Tunisia, Turcia, Austria, Elvetia,Portugalia,Slovenia, Bosnia Herzegovina,Serbia, Macedonia, Muntenegru,Republica Ceha, Slovacia, Polonia, Ungaria si Emiratele Unite Arabe).

Au fost expuse utilaje si inovatii tehnologice din domeniul morarit-panificatiei, al pastelor fainoase, cofetariei si ambalajelor. De asemenea au avut loc seminarii pe diferite teme de interes conexate cu tematica privind siguranta la locul de munca, imbunatatirea randamentului de productie, ambalaje sustenabile, dieta alimentara bazata pe consumul produselor de panificatie si fainoase cu un continut bogat in fibre alimentare sau mai scazut in concentratie de sare.

Maestrii brutari si cofetari au facut demonstratii practice astfel incat in 5 zile cat a durat expozitia au fost coapte aproximativ 300000 bucati franzele, 20000 bucati pizza si procesate 8000 kg de paste fainoase.

Pentru dezvoltarea tehnologica s-a prezentat schema “Tremonti ter innovation legislation” care poate fi accesata de catre producatorii italieni pana la data de 30 iunie 2010.

Expozitia a fost un succes, delegatia romana a stabilit legaturi cu producatorii italieni de utilaje pentru industria morarit-panificatie, de premixuri de faina si ambalaje in vederea unor potentiale afaceri si schimburi de experienta.

In vederea stabilirii unor legaturi economice cu producatorii sau furnizorii italieni va rugam sa ne contactati.

Creierul uman este programat să nu reziste unei tentaţii dulci atunci când există senzaţia de foame, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, publicat în Cerebral Cortex.

Imaginea lui Homer Simpson care nu se poate abţine să consume gogoşi este una reală, spun cercetătorii de la Northwestern University, Chicago, autorii acestui studiu. Creierul uman este programat să se activeze atunci când persoanei i se oferă tentaţii dulci, spun specialiştii.

La studiu au participat mai mulţi voluntari flămânzi, cărora li s-au prezentat imagini cu o gogoaşă cu cremă şi o şurubelniţă. La vederea gogoşii, creierul participanţilor la studiu s-a activat extrem de mult, ajungând la surmenare.

După ce participanţii au mâncat fiecare opt gogoşi, fotografia cu desertul nu a mai provocat aproape nicio reacţie în creier, potrivit imaginilor obţinute prin rezonanţă magnetică nucleară.

După ce voluntarii s-au abţinut de la mâncare timp de opt ore, două zone distincte din creier s-au activat la vederea imaginii gogoşii. Una dintre ele este creierul limbic, o zonă ancestrală care se găseşte la toate animalele, de la broaşte la oameni.

"Această zonă din creier este capabilă să detecteze lucrul semnificativ din punct de vedere motivaţional", a explicat profesorul Marsel Mesulam, coordonator al studiului. "Această zonă indică nu numai că există senzaţia de foame, ci şi că există mâncare disponibilă", a adăugat acesta.

După creierul limbic, se activează reţeaua atenţiei spaţiale din acest organ, care se concentrează pe gogoaşă, hotărând că aceasta este mai importantă decât şurubelniţa.

"Există în creier un sistem complex care ajută la direcţionarea atenţiei asupra unor lucruri din mediul înconjurător relevante pentru nevoile personale, de exemplu, alimentele, în situaţia în care persoanei respective îi este foame", se indică în studiu.

www.dailymail.co.uk

In ciuda crizei financiare, industria alimentară îşi continuă eforturile de a ajuta mai bine consumatorii prin monitorizarea dietelor acestora – afirmă un studiu efectuat de CIAA pe 1500 de firme de alimente şi băuturi din 5 mari pieţe europene. Firmele contribuie la reformularea produselor lor, oferă o gamă mai largă de ambalaje de diverse dimensiuni şi îmbunătăţesc informarea consumatorului, ca parte a unui angajament făcut de CIAA către Comisia Europeană în 2005 pe Platforma EU.

In acel an, Direcţia Generală de Sănătate a Comisiei, căutând să schimbe direcţia în ce priveşte creşterea obezităţii şi a bolilor legate de stilul de viaţă, a înfiinţat o Platformă UE pentru Acţiune asupra Dietei, Activităţii Fizice şi Sănătăţii. Platforma are drept ţintă să ajute industria, ONG şi părţile interesate să colaboreze pentru schimbarea acestor tendinţe adverse şi să le încurajeze pentru a face angajamentele specifice.

CIAA, unul dintre cei mai mari membri ai Plarformei, este responsabil pentru aprox. 40% din toate aceste angajamente.

Cercetarea care măsoară comportamentele în 2008 este cea de a doua în ce priveşte performanţa industriei. Pentru prima dată în anul 2008 CIAA a hotărât să evalueze munca făcută între 2004 şi 2007.

Ambele cercetări au fost executate pe aceleaşi cinci mari pieţe europene: Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie. Au fost cercetate firme de alimente şi băuturi din toate sectoarele alimentare şi toate mărimile, de la brutării de familie până la marile multinaţionale.

Industria europeană de alimente şi băuturi este notoriu fragmentată; astfel, 94% din firmele care au participat la ultima cercetare au fost micro, mici sau mijlocii.

In mod încurajator, studiul a descoperit că, în ciuda crizei, industria alimentară şi a băuturilor continuă să reducă nutrienţi, precum grăsimile saturate, sarea şi zaharurile, în multe produse. In spaţiul unui singur an, 21% din firmele cercetate au luat măsuri privind această acţiune, faţă de 43% care au continuat această muncă în cei patru ani acoperiţi de prima cercetare. Companiile mai mari, cu game mai largi de produse, sunt mult mai doritoare să acţioneze, cu membri CIAA jucând un rol conducător: 82% dintre acestea şi-au reformulat sau inovat produsele în 2008.

Motivele date pentru nereformulare sunt clare: (a) pentru aproape jumătate reformularea nu a fost relevantă, deoarece produsele lor sunt proapspete şi neambalate, (b) conţin puţină sare/sodiu, zaharuri sau grăsimi saturate sau (c) sunt făcute conform unei reţete tradiţionale sau în linie cu regulile UE. Astfel, cercetările sugerează că cele mai multe companii, pentru care reformularea este o opţiune practică, acţionează în această direcţie sau consideră să o facă în viitorul apropiat.

In plus, consumatorii trebuie să fie bine informaţi pentru a putea face o alegere justă privind dietele lor.

De asemenea, cercetarea a arătat că industria face un progres clar. Astăzi, în Europa marea majoritate a produselor ambalate poartă o etichetă nutriţională. Printre diferitele sisteme de informare nutriţională, schema GDA – susţinută de CIAA are cele mai mari avantaje, fiind folosită de majoritatea firmelor mari şi de un număr în creştere a celor mai mici.

In general, tendinţa relevată de această cercetare este una încurajatoare. Companii mari şi mici se angajează în comportamente care demonstrează obligaţia lor privind realizarea obiectivelor urmărite de

Platforma EU. Ca rezultat, detailiştii îşi propun o alegere a tot mai multor produse reformulate, purtând informaţii mai multe şi mai clare.

Consumatorii, care se bucură deja de o gamă crescută de opţiuni pentru orientarea dietelor lor, vor continua să beneficieze.

Sursa: www.ciaa.eu

Graul in SUA: insamantari in scadere

Primele indicatii privind insamantarile cu grau pentru recolta din acest an (campania 2010/2011) apar pentru moment in dezacord.

In SUA estimarile Departamentului de Agricultura indica o diminuare neta a insamantarilor cu grau de iarna care ar trebui sa totalizeze 18,1 milioane ha, fata de 20,2 milioane anul trecut.

O eventuala crestere a investitiilor in grau de primavara ar putea compensa numai partial aceasta mare reducere.

Si in Canada, conform proiectiilor Canadian Wheat Board, se prevede o scadere a insamantarilor (cu circa 400.000 ha mai putin decat anul trecut) care, de altfel ar putea privi aproape exclusiv graul dur.

Preturile scazute inregistrate pe piata internationala ar trebui sa impinga si la micsorarea investitiilor in grau in Australia, unde este prevazuta o reducere de circa jumatate de million de ha, chiar daca volumul ploilor in perioada de insamantare (aprilie) va fi cu siguranta un factor determinant in deciziile agricultorilor.

Suprafete insamantate cu grau in lume (milioane ha)

In schimb, in China si India insamantarile cu grau se estimeaza a fi in crestere, datorita celor mai ridicate preturi garantate pentru agricultori de Guvernele locale.

In sfarsit, in ceea ce priveste productiile, se prevede o scadere in India, dupa bunele rezultate ale anului trecut si o crestere in China, in recuperare fata de anul 2009.

O stabilitate substantiala a productiei este prevazuta si in Pakistan, datorita ploilor benefice cazute in ultima luna care au inlaturat preocuparile datorate secetei persistente.

In tarile din zona Marii Negre suprafata cultivata cu grau pare stabila, chiar daca insamantarule cu grau de iarna au fost in expansiune atat in Rusia cat si in Ukraina.

Conditiile atmosferice nefavorabile din toamna trecuta ar trebui, intr-adevar, sa creasca procentul de abandon. O crestere usoara a suprafetelor insamantate cu grau este semnalata in UE, mai ales datorita cresterii insamantarilor in Regatul Unit, Germania si Franta.

In Afganistan, intr-o sensibila recuperare, dupa o scadere inregistrata anul trecut din cauza secetei, sunt prevazute insamantari care insa nu ar trebui sa depaseasca 4 milioane ha, un nivel inca inferior fata de media ultimilor ani.

In Africa de Nord si Orientul Mijlociu investitiile sunt, in general, stabile si atentia operatorilor este indreptata spre evolutia atmosferica care se pare a indica o usoara scadere a productiilor.

Suprafete insamantate cu grau in lume (milioane ha)

Rusia: exporturile de cereale depasesc 20 milioane tone

Agrimarket.Info afirma ca previziunile privind exporturile de cereale ale Rusiei in aproximativ 2 ani vor fi peste 20 milioane t, ajungand in 2018 la 40 milioane t.

Conform estimarilor Ministerului Agriculturii Federatiei Ruse, in anul agricol in curs (iulie 2009 – iunie 2010) exporturile de cereale vor indica 21,5 milioane t, fata de 22,5 milioane t in anul agricol precedent.

Pentru anul agricol viitor (iulie 2010-iunie 2011) previziunile indica 22 milioane t.

Conform Agrimarket.Info, cota Rusiei pentru exporturile de cereale, la nivel mondial, a atins 9% in 2009 si era in 2001 de 2%. Se prevede ca aceasta cota sa ajunga la 15% in 2018.

Egiptul este unul dintre marii consumatori de cereale din Rusia. In anul 2009 Egiptul a achizitionat 5,4 milioane t cereale, din volumul total de export al Rusiei de 22,5 milioane t cereale.

In schimb, Turcia a importat din Rusia 2,4 milioane t, Arabia Saudita 1,7 si Siria 1,5.

Ministerul Agriculturii a prevazut ca productia de cereale sa ajunga la 95 milioane t fata de 97 milioane t in 2009 si de 108,1 milioane t in 2008.

In acelasi timp, rezervele de cereale la sfarsitul anului agricol in curs scad la 21,1 milioane t, fata de 23,7 la sfarsitul anului, in urma cresterii consumului pentru cresterea bovinelor si a pasarilor.

Sursa: Molini d’Italia, martie 2010

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a demarat la sfarsitul lunii aprilie 2010 controale tematice in piata menite sa verifice respectarea modului de fabricatie, comercializare, etichetare, prezentare si publicitate a produselor de panificatie.

Printre abaterile constatate cele mai multe s-au referit la calitatea produselor comercializate: (parametrii organoleptici neconformi, lipsa concordantei dintre cantitatea neta reala a produselor si cea inscriptionata pe ambalaj, comercializarea produselor cu termen de valabilitate depasit sau utilizarea de materii prime cu aceeasi problema de valabilitate depasita).

Au existat abateri si in sensul nerespectării condiţiilor de depozitare şi expunere la comercializare, abateri privind informarea consumatorului (lipsa de pe etichete a unor informaţii precum elementele de identificare ale producatorului, data durabilitatii minimale, lipsa listei complete a ingredientelor, lipsa specficiarii ingredientelor potential alergene sau lipsa traducerii in limba romana a informatiilor).

S-au mai constatat probleme si in privinta inducerii in eroare a consumatorilor asupra denumirii sau compozitiei produselor, dar si in privinta afisarii preturilor, a utilizarii cantarelor neverificate metrologic, a afisarii denumirii firmei sau a plachetei cu datele de contact ale centrelor judetene ale ANPC.

In ceea ce priveste transportul produselor de panificatie s-a constatat ca produsele erau transportate in navete murdare, fara protectie.

Avand in vedere aceste aspecte recomandam tuturor producatorilor si comerciantilor din domeniu sa respecte legislatia cu privire la siguranta alimentara si comercializarea produselor alimentare.

ROMPAN Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase

angajeaza inginer tehnolog.

Cerinte:

    * absolvent al unei facultati de profil
    * experienta aproximativ 2 ani pe un post similar poate constitui un avantaj;
    * cunostinte IT
    * candidatul/candidata ideal trebuie sa fie perseverent, disciplinat, perfectionist, corect, muncitor, responsabil, cu spirit de observatie, meticulous, cu abilitati de comunicare;
    * cunostinte bune de limba engleza ; cunoasterea altor limbi straine poate constitui un avantaj;

 

CV-urile dvs pot fi trimise la urmatoarele date de contact:

Fax : 021-312.26.50 sau

Email : tehnic@rompan.ro

In perioada 26-28 martie 2010 s-a desfasurat la Targu Mures, in incinta Hotelului President, Expozitia de specialitate internationala EXPOGASTROPAN, avand ca public ţintă specialişti, antreprenori şi factori de decizie din industria HoReCa şi sectorul de morărit-panificaţie-cofetărie.

GastroPan a oferit furnizorilor din domeniu o buna oportunitate de a-si prezenta si promova produsele in cadrul unui eveniment bine concentrat in jurul specialistilor implicati si direct interesati de solutiile disponibile pe piata. Ofertele şi noutăţile prezentate de cei peste 60 de expozanţi din 8 ţări, seminariile şi demonstraţiile practice live, susţinute de renumiţi reprezentanţi ai breslei, showurile dinamice şi concursurile inedite au captat atentia vizitatorilor.

Invitaţii de onoare ai expoziţiei au fost:

• Ilonka Boldizsár, vicepreşedintele Uniunii Internaţionale a Brutarilor (UIB);
• Pataki János, preşedintele Uniunii Internaţionale a Cofetarilor, Patiserilor şi Gelatierilor (UIPCG);
• Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN);
• Varga László, preşedintele Asociaţiei Brutarilor din Ungaria;
• Dumitru Burtea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (ANBCT)
• Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB);

Presedintele Rompan, domnul Aurel Popescu a deschis expozitia adresand un mesaj calduros tuturor invitatilor si participantilor.

Pe parcursul expozitiei au avut loc sesiuni de comunicare, in cadrul carora presedintele Rompan, domnul Aurel Popescu a purtat discutii cu domnul Ilonka Boldizsár – vicepresedintele Uniunii Internationale a Brutarilor, cu domnul Pataki Janos - preşedintele Uniunii Internaţionale a Cofetarilor, Patiserilor şi Gelatierilor si cu domnul Varga László – presedintele Asociatiei Brutarilor din Ungaria, pe teme de interes din sectorul morarit panificatiei.

In urma discutiilor s-au convenit urmatoarele :

• in data de 20.08.2010 cu ocazia Festivalului Painii din Ungaria vor participa 3 societati la concursul organizat cu aceasta ocazie impreuna cu o delegatie din conducerea Rompan va participa la Conferinta Internationala din cadrul acestui Festival
• de asemenea s-a convenit ca o data pe an sa se organizeze intralniri in tre Presedintii Asociatiei Brutarilor din Ungaria, Romania, Slovacia, Polonia, Cehia pentru un schimb de informatii referitoare la activitatea fiecarei asociatii.

Domnul Ilonka Boldizsár – vicepresedintele Uniunii Internationale a Brutarilor si-a reiterat rugamintea ca Rompan sa analizeze posibilitatea revenirii in cadrul UIB.

In cadrul expozitiei au avut loc o serie de manifestari:

• Demonstraţii practice de cofetărie – prezentare de maestru cofetar medaliat olimpic Erdős Hanna;
• Procesări şi coaceri demonstrative de produse de panificaţie - prezentate de maestrul brutar Tőkés Tibor, renumit pentru prestaţiile deosebite de la numeroase evenimente de profil;
• Ciocolata, suport pentru creaţii artistice deosebite – demonstraţii susţinute de maestrul cofetar Silvian Miron, unul din cei mai pricepuţi artizani ciocolatieri din ţara noastră;
• Produsele decorative de cofetărie obţinute din caramel – prezentate de specialista Wenczelné Vígh Maya
• Show platouri reci şi showuri periodice de gătit – susţinute de bucătari valoroşi din cadrul ANBCT (Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism);
• Sculptură decorativă în fructe şi legume – sesiuni demonstrative live, cu explicaţii teoretice şi exemplificări practice, susţinute de multiplul campion olimpic şi mondial Varga Károly;
• Bartending live mix show – cele mai îndrăzneţe combinaţii de băuturi care au prins viaţă în cadrul show-urilor dinamice şi atractive susţinute de specialiştii Barmania;
• Alte atracţii: arta decorării manuale a produselor din turtă dulce, degustări de cafea, de vinuri, prezentări de noi produse de panificaţie, degustarea produselor de gelaterie şi de îngheţată etc.

In cadrul expozitiei s-a desfasurat si un concurs cu premii.

Structura concursului a fost impartita pe sectiuni:

• Secţiunea Panificaţie - Categoria P4 - Creaţie artistică - Subcategoria aluat de panificaţie P4A
• Secţiunea Panificaţie - Categoria P3 - Decoraţii tort
• Categoria P - Panificaţie - Pâine
• Categoria P2 - Panificaţie - Patiserie
• Secţiunea Panificaţie - Categoria P4 - Creaţie artistică - Subcategoria marţipan P4B

Din juriul pentru Sectiunea Panificatie-Creatie artistica, Categoria Panificatie Patiserie si Categoria Panificatie Paine a facut parte doamna Daniela Voica – Director Tehnic Rompan , doamna Cornelia Ghisoi din cadrul ANBCT si doamna Irina Matran inginer Esarom.

Gastropan 2010 a reprezentat un succes pentru toti participantii si vizitatorii.