Aminofosfolipidele şi lecitina comercială din ouă şi soia pot reduce formarea acrilamidei, potrivit unei noi cercetări.

In cadrul acestei cercetări s-au studiat lecitina din ouă şi soia, fosfatidiletanolamina şi etanolamina. Potrivit rezultatelor publicate în revista Food Chemistry acestea pot reduce semnificativ formarea acrilamidei printr-un model simplu.

“Toate aceste rezultate relevă faptul că lecitina poate fi [...]

Conform previziunilor realizate de USDA (United States Department of Agriculture), producţia mondială de grâu pentru campania agricolă 2010/2011 este estimată la circa 643 milioane tone, în uşoară diminuare faţă de previziunile precedente şi mai ales în scădere cu 5% faţă de producţia campaniei agricole 2009/2010, încheiată de puţin timp.

In scădere se află mai ales producţia rusă care coboară la 42,5 mi [...]

Concluziile unui studiu Mintel relevă că trendurile alimentare sunt influenţate de îmbătrânirea forţei de muncă, bărbaţii care fac cumpărături pentru familie şi obezitatea care trebuie luată în considerare.

Potrivit Mintel aceste 3 trenduri alimentare vor afecta luarea de decizii în industria alimentara în anul 2011.

            Dintre megatrendurile id [...]

Expoziţia internaţională de echipamente şi produse din domeniul agriculturii, zootehniei şi industriei alimentare s-a desfăşurat în perioada 10-14 noiembrie 2010 la Romexpo Bucureşti.

Expoziţia a reunit anul acesta aproximativ 585 firme din agricultură şi industria alimentară.

Pentru a facilita contactele de afaceri, vizitarea şi identificarea domeniilor de interes, Indagra a fost structurată pe saloane temati [...]

Cu ocazia desfăşurării Expoziţiei internaţionale de produse şi echipamente din industria alimentară INDAGRA - FOOD 2010 vă aşteptăm să ne vizitaţi la standul nr.21 din Pavilionul 14 în cadrul centrului expoziţional Romexpo.

Expoziţia se desfăşoară în perioada 10-14 noiembrie 2010 având programul de vizitare 10-13 noiembrie 10.00-18.00, 14 noiembrie 10.00-16.00

IndAgra Food 2010 va reuni tematica salonului de industrie alimentară (maşini, utilaje şi tehnologii pentru: prelucrarea cărnii, prelucrarea laptelui, prepararea produselor de panificaţie, a pastelor făinoase şi a produselor de cofetărie, aparatură de laborator, sisteme de cântărire, produse alimentare: carne şi produse din carne, produse de panificaţie, paste făinoase, produse de cofetărie, produse lactate, legume, fructe, conserve, miere şi produse apicole, uleiuri şi grăsimi vegetale), cu cea a saloanelor: Proshop – salon specializat pentru dotarea magazinelor, prezentarea mărfurilor şi promovarea vânzărilor, Eco Agricultura - salon de produse ecologice şi Piscicultura. Salonul de vinuri şi Salonul de băuturi vin să întregească tematica expoziţiei.

Avem convingerea că prezenţa la acest important eveniment , fie ca expozant, fie ca vizitator, va deschide noi perspective de afaceri companiei Dumneavoastră prin:

• vânzarea de produse şi echipamente şi semnarea de noi contracte;
• explorarea şi pătrunderea pe noi pieţe şi sectoare din domeniu;
• stabilirea de noi contacte de afaceri;
• identificarea de noi distribuitori şi agenţi de vânzare;
• creşterea vânzărilor pentru sezonul 2010.

Vă aşteptăm la IndAgra Food şi vă dorim mult succes în afaceri!

Emulsifianţii, enzimele şi hidrocoloizii au acaparat piaţa aditivilor în ultimii 5 ani, potrivit unui raport Leatherhead, în timp ce creşterea cererii pentru ingrediente pentru alimentele funcţionale este semnificativă.

In cea de-a 4-a editie a raportului Key Players in the Global Additives Industry (Jucători importanţi pe piaţa mondială a aditivilor), Leatherhead estimează că piaţa globală a aditivilor alimentari a fost de 25,44 miliarde de dolari în anul 2009, cu 11% mai mult faţă de anul 2005.

Vânzările de emulsifianţi, hidrocoloizi şi enzime sunt identificate ca fiind duble faţă de anul trecut. Hidrocoloizii reprezintă 17% din cota de piaţă, iar dintre aceştia gelatina şi pectina au cea mai mare creştere a vânzărilor, fiind folosiţi în toată lumea. Au apărut noi oportunităţi în ceea ce priveşte trendurile pentru sănătate şi bună dispoziţie, în special pentru reducerea consumului de zahăr, sare şi grăsimi din alimente.

Emusifianţii reprezintă 7% din cota de piaţă şi înlocuitorii de grăsime au un succes particular.

Cel mai utilizat emulsifiant este lecitina, care poate fi folosit în combinaţie cu alte ingrediente derivate din soia.

Enzimele sunt incluse la “altele”, o categorie cu o pondere de 15% din cota de piaţă a vânzării de aditivi. Creşterea vânzărilor este datorată în principal fabricarii noilor produse în industria de panificaţie şi industria berii, iar cererea cea mai mare vine din Asia. Pe de altă parte, Leatherhead recunoaşte faptul că enzimele care au ca sursă de provenienţă organismele modificate genetic reprezintă o ameninţare potenţiala pentru industria alimentară datorită percepţiei negative a consumatorilor.

Tendinţe naturale şi sănătoase

Sectorul aromelor rămâne cel mai bine cotat, cu vânzări de peste 6,77 miliarde dolari, reprezentând o pondere de 27%. Atât în cazul aromelor, cât şi în cel al coloranţilor (care reprezintă 5% din cota de piaţă) rata creşterii pentru cele naturale a depăşit cu mult pe cea pentru arome şi coloranţi sintetici sau artificiali.

Acest lucru reflectă o preocupare pentru alimente naturale şi cu valoare adaugată pentru sănătate.

Ingredientele pentru alimente funcţionale - care se crede că ar contribui la îmbunătăţirea sănătăţii – şi suplimentele dietetice au avut încasări de 5,52 miliarde de dolari în anul 2009, iar dintre acestea proteinele din soia şi izoflavonele, acizii graşi omega 3 , probioticele şi prebioticele fiind cele mai bine vândute.

Companii

Raportul identifică cei mai mari jucători de pe piaţa din sectorul ingredientelor pentru alimente. Cargill este în top, urmat de BASF şi Archer Daniel Midland, deşi vânzările pentru ultimele 2 companii includ produse fără aditivi. Asocciated British Foods and Aijnomoto completează acest top-5.

www.foodnavigator.com

Cercetătorii B.Nasehi, S.A.Mortazavi, S.M.A. Razavi, M.N.Mahallati şi R.Karim au studiat efectele făinii de soia nedegresate (FFSF) (0-27 g/100 g) şi a condiţiilor de extrudare asupra fierberii şi asupra culorii spaghetelor. Rezultatele au fost publicate în International Journal of Food Science and Nutrition (60, Supl.4) cu titlul "Optimizarea condiţiilor de extrudare şi formularea spaghetelor îmbogăţite cu făină de soia nedegresată asupra comportamentului la fierbere şi asupra culorii".

Procesul a fost condus cu o viteză de 10 - 40 rpm şi cu circularea apei la o temperatură cuprinsă între 35º şi 70ºC. Adaosul de FFSF provoacă o diminuare a timpului de fierbere, a intensităţii şi a nuanţelor.

Temperatura şi viteza presei nu au avut efecte semnificative asupra fierberii şi asupra culorii. In orice caz, interacţiunile între temperatura şi viteza de extrudare şi componente au un uşor efect sinergic asupra caracteristicilor spaghetelor. De asemenea, interacţiunile între componente şi temperatura apei au exercitat un efect negativ asupra culorii.

Analiza datelor a demonstrat că atât comportamentul la fierbere cât şi culoarea rezultă optimizate cu dozele de 56,9 g/100 g făină de grâu, 12,1 g /100 g FFSF şi 31 g /100 g apă, la viteza de extrudare de 40 rot/min şi la temperatura de 35ºC.

Sursa: Tecnica molitoria an 61, nr.4, aprilie 2010, p.414

Cercetătorii belgieni C.Bruneel, B. Pareyt, K.Brijs şi J.A.Delcour au publicat rezultatele studiului lor privind impactul reţelei proteice asupra proprietăţilor de frământare şi de fierbere a pastelor făinoase uscate în revista Food Chemistry (120, n.2).

Glutenul şi amidonul făinii grifice din grâu dur, împreună cu condiţiile de prelucrare, determină comportamentul la fierbere a pastelor făinoase. Această lucrare a studiat dacă, pentru a avea bune proprietăţi senzoriale, este necesar ca reţeaua proteică permanentă să se formeze în timpul uscării sau chiar în timpul fierberii. Comportamentul la fierbere a unui eşantion de 16 spaghete a fost corelată cu nivelurile de SDSEP (proteină care se poate extrage cu sodiu dodecilsulfat), la temperaturile de gelatinizare a amidonului. Nivelurile de SDSEP în produsele uscate şi fierte variază între 31 şi 56% cu, respectiv, de la 12 la 21% conţinut proteic total. Spaghetele de cea mai bună calitate au niveluri relativ mai mari de SDSEP în produsele uscate, temperaturi scăzute de gelatinizare a amidonului şi putere slabă de gelifiere. Spaghetele de calitate inferioară au niveluri mai mici de SDSEP şi temperaturi mai ridicate de gelatinizare.

Aceste rezultate confirmă că pastele făinoase de calitate superioară derivă dintr-un grad optim de polimerizare proteică în timpul uscării şi/sau a fierberii succesive.

Sursa: Tecnica molitoria, an 61, nr.4, aprilie 2010, p.413

In data de 3 noiembrie 2010 a avut loc o întâlnire a membrilor Consiliului Director ai Rompan cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru discutarea problemelor grave din activitatea producătorilor din industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost reprezentat de o delegaţie condusă de domnul ministru Valeriu Tabără şi din care au mai făcut parte :

Adrian Rădulescu - secretar de stat, Daniela Ciurcă - Director General, Tatiana Preda - Director General Adjunct, Vaida Gheorghe - Director de cabinet.

Agenda care a stat la baza întâlnirii a fost următoarea:

1. Discutarea balanţei de grâu a anului 2010 “Tendinţe şi evaluarea posibilităţii aprovizionării cu grâu a morilor în perspectiva perioadei de sărbători şi a iernii ce urmează”.

In urma discuţiilot a reieşit că se va face o consultare de către conducerea MADR cu reprezentanţii fermierilor şi a deţinătorilor de grâu pentru a se găsi metode de impulsionare şi revitalizare a pieţei cerealelor.

Problema va fi reluată pentru soluţionare în perioada imediat următoare.

De asemenea, vor fi reactivate şi organizaţiile interprofesionale pentru realizarea acestui tip de discuţii în cadrul filierei pe produs.

2. Escaladarea fără precedent a evaziunii fiscale în domeniu;căi de combatere a acestui flagel.

Părţile au convenit că sunt necesare măsuri active pentru diminuarea evaziunii fiscale din domeniu. Deşi reprezentanţii Rompan au arătat că reducerea fiscalităţii este calea cea mai bună pentru a avea succes, conducerea MADR arată că în perioada următoare, datorită unor constrângeri bugetare, acest lucru nu se poate realiza pentru moment.

S-a convenit să se elaboreze un act normativ care să reglementeze activitatea pe filiera grâu-făină-pâine cu implicarea unui colectiv care să includă un număr larg de specialişti.

De asemenea, dl. ministru Valeriu Tabără va încerca obţinerea avizului Comisiei europene pentru aplicarea Ordonanţei nr. 54/2010 privind taxarea inversă pentru cereale, inclusiv pâine.

3. Legea pâinii : promovarea unui act normativ care să pună ordine în fabricarea şi comercializarea produselor de panificaţie.

Prin promovarea acestui act normativ vor fi reglementate toate segmentele ce prelucrează cereale, inclusiv partea comercială.

La elaborare vor fi implicaţi, alături de specialişti din cadrul MADR, ASAS, ANSVSA, ANPC şi experţi din cadrul Rompan.

4. Nivelul absorbţiei fondurilor europene în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase; perspective pentru aniii 2011-2013.

S-a acceptat de conducerea MADR modificarea Ghidurilor solicitanţilor pe baza observaţiilor de până acum şi s-a convenit că banii rămaşi neconsumaţi să fie consumaţi în sectoare prioritare, depozitarea cerealelor, morăritul şi prelucrarea secundară a cerealelor făcând parte dintre acestea.

5. Diverse

S-au discutat aspecte legate de necesitatea realizării unui protocol între Ministerul Sănătăţii-ANSVSA-ANPC prin care să se delimiteze competenţele de control pentru a se evita suprapunerile. MADR se va implica în realizarea acestui protocol.

S-au discutat aspecte legate de trasabilitatea cerealelor, de modificarea Legii 321/2009.

In final, conducerea MADR şi membrii Consiliului Director al Rompan au convenit să organizeze în perioada următoare noi întâlniri prin care problemele sectorului nostru de activitate să poată fi rezolvate în timp util.

 In timp ce producătorii de alimente s-au concentrat pe îmbunătăţirea texturii şi a gustului produselor aglutenice, ei ar trebui să îmbunătăţească de asemenea şi profilul nutriţional, afirmă Shelly Case dietetician şi autor al volumului "Dieta aglutenică: Un ghid complet". Ea a susţinut o prelegere în septembrie 2010 sponsorizată de Grain Food Foundation în cadrul Expoziţiei Internaţionale pentru Industria Panificaţiei din Las Vegas.

           Potrivit Packaged Facts piaţa produselor aglutenice ar putea depaşi 2,6 miliarde dolari până în anul 2012. Grâul şi alte câteva cereale conţin gluten, iar persoanele cu celiachie trebuie să evite glutenul.

          Multe produse aglutenice conţin făină albă de orez, mălai, amidon din cartof. Comparativ cu făina albă îmbogăţită şi făina albă integrală, aceste alternative pot fi sărace în proteine, fibre, fier, calciu şi alte vitamine şi minerale, afirmă Shelly Case.

          O serie de studii au analizat statutul nutriţional al persoanelor care urmează o dietă bazată pe produse aglutenice.

          Mulţi producători nu îmbogăţesc produsele aglutenice deşi legislaţia din USA şi Canada permite acest lucru. Ovăzul pur necontaminat este un ingredient aglutenic sănătos deoarece cercetările au demonstrat că majoritatea persoanelor celiace nu sunt afectate de ovăzul necontaminat.

          In cadrul evenimentului au avut intervenţii şi Glenn Gaesser -  profesor la Univeristatea de Stat Arizona şi Sylvia Melendez-Klinger dietetician.

         Dr Gaesser a spus că în ciuda percepţiei, carbohidraţii şi zaharurrile sunt asociate invers proporţional cu greutatea corporală. Pentru a-şi susţine punctul de vedere a citat surse din Revistele pentru obezitate, Jurnalul American pentru Nutriţie Clinică şi Asociaţiei Medicale din America.

         Intr-unul dintre studii, cei care au consumat cele mai puţine cereale integrale au avut în medie un indice al masei corporale de 26,7 în timp ce aceia care au consumat cereale integrale au avut în medie un indice al masei corporale de 25,8. In ceea ce priveşte consumul de cereale rafinate, cei care au consumat o cantitate redusă au avut în medie un indice al masei corporale de 25,8, în timp ce aceia care au consumat cea mai mare cantitate au avut în medie un indice al masei corporale de 26,1. Inlăturând din dietă cerealele rafinate o persoană ar putea slăbi 0,6 kg/an, dar aceştia vor fi încântaţi? Probabil că nu – este de părere Dr.Gaesser.

Controlul porţiilor este o problemă pentru populaţia spaniolă afirmă Melendez-Klinger care crede că subvenţionarea cerealelor integrale, a cerealelor îmbogăţite şi a fructelor şi legumelor proaspete pentru consumul în şcoli va avea impact asupra sănătăţii populaţiei spaniole în acelaşi mod ca şi anunţurile televizate.

          Femeile din Spania trebuie să acorde mai mare atenţie conţinutului de acid folic al cerealelor îmbogăţite, pentru că acidul folic previne apariţia defectelor tubului neural la nou-născuţi, femeile spaniole fiind de 1,5-3 ori mai predispuse să nască copii cu deficienţe ale tubului neural.

www.bakingbusiness.com